Obiceiuri de Ajun şi de Crăciun la români. Ce nu ai voie să faci azi sub niciun chip

 

 Este Ajunul Crăciunului, iar românii se pregătesc pentru Nașterea Domnului cu bucate alese, dar și cu tradiții speciale. Crăciunul în România este sărbătorit cu o serie de obiceiuri și tradiții care variază de la o regiune la alta, dar toate au în comun bucuria și spiritul de sărbătoare.

 

Obiceiuri de Ajun și de Crăciun la români. Ritualuri pentru belșug și sănătate

 

În zonele rurale, semințele simbolizează prosperitatea. De Ajun, gazdele pregătesc farfurii cu grâu, porumb, dovleac și alte semințe. Colindătorii aruncă aceste semințe în sus, rostind urări de belșug, în speranța unei recolte bogate în anul următor.

În sudul și vestul țării, copiii poartă bețe de alun (colindețe), sculptate și afumate. Aceste bețe sunt folosite pentru a „înteți” focul, care simbolizează vitalitatea. De asemenea, copiii ating animalele cu aceste bețe pentru a le asigura sănătatea și fertilitatea. De exemplu, dacă se ating vacile cu bețele de alun, asta înseamnă că le aduce sănătate vitelor și asigură nașterea unor viței sănătoși.

În Oltenia, copiii lasă paie în curțile gazdelor, crezând că acestea vor aduce gospodinei multe ouă și pui în anul următor.

 

Se colindă de Ajun

 

Una dintre cele mai îndrăgite tradiții de Crăciun este colindatul. În Ajunul Crăciunului, grupuri de copii și adulți merg din casă în casă cântând colinde și aducând vestea Nașterii Domnului. Colindătorii sunt răsplătiți cu mere, nuci, colaci și dulciuri. Această tradiție este o modalitate de a răspândi bucuria Crăciunului și de a întări legăturile comunitare. 

În Oltenia și Muntenia, copiii colindă cu Moș-Ajunul, cântând versuri simple și glumețe.

În Țara Hațegului, copiii strigă „Rod în grâu, rod în grâu!”, urând gospodăriilor recolte bogate.

În Transilvania și Maramureș, colindele sunt acompaniate de steaua cu mâner mobil, care este rotită în timpul cântecului. Colindătorii sunt răsplătiți cu colaci, băuturi calde și bani.

Steaua, simbol central al sărbătorilor de Crăciun, folosită în colindatul copiilor și al cetei. Colindele cu steaua povestesc despre Nașterea Domnului și steaua călăuzitoare a magilor. Steaua este decorată cu hârtie colorată, bucăți de oglindă și icoane, având un clopoțel în interior. Copiii o învârtesc în ritmul cântecului în Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș.

 

Preparatele de Crăciun - masa îmbelșugată de la români

 

Masa de Crăciun este un moment important în cadrul sărbătorilor de iarnă. Preparatele tradiționale nu lipsesc, așa că gospodinele pregătesc sarmale, piftie, cârnați, cozonaci și prăjituri. În multe familii, pregătirea bucatelor începe cu câteva zile înainte de Ajun. În unele zone, este obișnuit să se țină post până în seara de Ajun, când se servește o masă de pește. Moșoaiele din Luncavița

 

În comuna Luncavița din județul Tulcea, tradiția Moșoaielor este foarte populară. Moșoaiele sunt personaje mascate care umblă prin sat în Ajunul Crăciunului, alungând spiritele rele și aducând noroc. Acești "șamani" locali poartă măști confecționate manual și participă la un spectacol în centrul satului, urmat de colindat la casele gospodarilor​.

 

Se împodobește bradul

 

Împodobirea bradului de Crăciun este o altă tradiție răspândită. Bradul este decorat cu globuri, beteală și luminițe, iar sub el se așază cadourile pentru cei dragi. În multe case, împodobirea bradului este un moment special, însoțit de cântece de Crăciun și de revederea ornamentelor vechi de familie.

 

Tradiții noi și vechi

 

Deși nu este o tradiție românească, lichiorul de ouă (eggnog) a devenit popular și în România în perioada sărbătorilor. Această băutură îndulcită, adesea amestecată cu alcool, este savurată de multe familii în Ajunul Crăciunului.

Lichiorul de ouă, cunoscut în trecut sub denumirile de „punch de lapte” sau „punch de lapte cu ouă” atunci când este combinat cu băuturi alcoolice, este o băutură lactată și îndulcită. Aceasta conține în mod tradițional lapte și/sau smântână, zahăr, ouă bătute, scorțișoară sau nucșoară și, uneori, alcool precum brandy, rom, whisky, bourbon, Kahlua sau vodcă. Vin pițărăii de Ajun

 

Tradiția pitarailor este una dintre cele mai vechi și pitorești obiceiuri de Crăciun din România. Pițărăii, denumiți astfel după pâinea ritualică numită "pită", sunt tineri din sat care participă la acest obicei în perioada sărbătorilor de iarnă, în special în Ajunul Crăciunului și în zilele de Crăciun.

Pițărăii își pregătesc costume tradiționale, adesea împodobite cu elemente specifice fiecărui sat, și își fac măști care să-i deosebească. Costumele sunt decorate cu panglici, clopoței și alte elemente simbolice.

Grupurile de pițărăi colindă pe la casele sătenilor, cântând colinde tradiționale și aducând urări de bine și prosperitate. Aceștia sunt întâmpinați de gazde cu dulciuri, colaci, cârnați, mere și nuci, dar și cu bani.

Pițărăii reprezintă o tradiție specifică mai multor regiuni din sudul României, incluzând Oltenia, Muntenia, Banat și Valea Jiului.