HRW: Apărarea drepturilor omului, pusă în umbră în UE de criza politică şi economică

Criza politică şi economică care afectează Uniunea Europeană şi multe dintre statele membre a determinat ca apărarea drepturilor omului să nu constituie decât rareori o prioritate pentru statele Uniunii în 2012, atrage atenţia raportul Human Rights Watch (HRW) privind situaţia drepturilor omului în lume, publicat joi pe site-ul organizaţiei.

Protejarea drepturilor omului a constituit în rare ocazii o prioritate în UE în 2012, mai ales atunci când persoanele afectate erau grupuri marginalizate sau impopulare, precum romii, imigranţii sau solicitanţii de azil, afirmă documentul menţionat, care trece în revistă evoluţiile în politica UE în materie de imigraţie, azil, discriminare şi intoleranţă, şi luptă împotriva terorismului.

În pofida deteriorării situaţiei drepturilor omului în Ungaria şi în alte ţări, instituţiile Uniunii Europene au eşuat, în mare măsură, în a-şi onora angajamentele din Carta drepturilor fundamentale a UE, Consiliul European arătându-se deosebit de reticent în a ţine statele membre responsabile de încălcările comise, remarcă HRW.

Referitor la politica comună a UE în materie de azil şi de migraţie, documentul constată că, în pofida eforturilor de a institui un Sistem de azil european comun (SAEC) până la sfârşitul lui 2012, imigranţii şi solicitanţii de azil continuă să se lovească de situaţii de vid juridic în materie de acordare a azilului, şi de condiţii precare de primire şi detenţie, inclusiv pentru copiii neînsoţiţi. La momentul redactării raportului, Uniunea Europeană nu adoptase încă un răspuns coordonat la criza refugiaţilor din Siria, aceştia beneficiind de un nivel de protecţie variabil, în funcţie de statul membru în care se aflau.

În luna iunie, miniştrii de interne din UE au aprobat propunerea care le permite statelor membre să reinstituie controalele la frontierele interne ale statelor membre, dacă un stat nu exercită un control eficient al graniţelor externe ale Uniunii. Ca reacţie la creşterea cu 73% faţă de anul 2011 a numărului de cereri de azil provenite din ţări din Balcani - majoritatea din partea unor romi şi albanezi din Serbia şi Macedonia, în marea lor parte respinse - state ca Franţa şi Germania au insistat pentru impunerea de noi restricţii la acordarea de vize cetăţenilor din Balcani. În luna octombrie, Comisia Europeană le-a cerut statelor din Balcanii de Vest să îşi intensifice eforturile pentru a stopa fluxul de solicitanţi de azil.

În ce priveşte discriminarea şi intoleranţa în UE, HRW aminteşte un studiu al Agenţiei pentru drepturi fundamentale a UE, care descrie excluderea socială căreia îi sunt supuşi romii în 11 state membre. În luna mai, o evaluare a Comisiei Europene asupra progreselor efectuate de statele membre în materie de integrare a romilor a scos la iveală grave lacune în domeniile asistenţei medicale şi locuinţelor. În august, Comisia a anunţat că supraveghează evacuarea şi repatrierea de către Franţa a unor romi originari din Europa de Est, iar în septembrie a trimis o notă Italiei, prin care solicita informaţii cu privire la discriminarea romilor.

Totodată, Comisia europeană împotriva rasismului şi intoleranţei (ECRI) a avertizat că austeritatea economică şi criza alimentează intoleranţa şi violenţa împotriva imigranţilor.

În ce priveşte măsurile antiterorism şi drepturile omului, parlamentari europeni şi victime au continuat să ceară socoteală pentru cazurile de complicitate la abuzurile comise în numele combaterii terorismului.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a ţinut în luna mai audieri asupra primului caz de complicitate europeană la programul de transferări extrajudiciare şi torturi condus de SUA, în care reclamantul este cetăţeanul german Khaled al-Masri, arestat în Macedonia în 2003, apoi transferat în secret de SUA în Afganistan, unde a fost torturat. În momentul redactării raportului HRW, cauze similare împotriva Poloniei, României şi Lituaniei se aflau încă în instanţă în faţa Curţii.

De asemenea, un raport şi o rezoluţie ale Parlamentului European, adoptate în septembrie, au condamnat lipsa de transparenţă şi recurgerea la doctrina secretului de stat, care împiedică sau încetinesc stabilirea responsabilităţilor publice pentru complicitate în încălcarea drepturilor omului. Raportul cerea în mod insistent deschiderea unor anchete exhaustive în România, Lituania şi Polonia, şi chema alte state ale UE să facă publice informaţii asupra zborurilor secrete operate de CIA pe teritoriile lor, mai aminteşte documentul publicat de HRW.AGERPRES