Intrarea în vigoarea a noului Cod de procedură civilă va produce, fără îndoială, un puternic impact social, impact care va fi resimţit pozitiv asupra mediului de afaceri, prin creşterea calităţii şi eficienţei activităţii jurisdicţionale şi reducerea duratei procesului civil fără a afecta drepturile fundamentale ale părţilor implicate.

Normele noului cod vor determina, în general, o scurtare a duratei procesului civil prin restructurarea procesului civil şi eliminarea unor termene intermediare inutile. Astfel, stabilirea unei faze scrise prealabile stabilirii primului termen de judecată va elimina posibilitatea amânării judecării cauzei pentru comunicarea întâmpinării şi a răspunsului la întâmpinare. Reducerea duratei procesului civil, însă, nu se poate realiza decât printr-o creştere a responsabilităţii părţilor în exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor procesuale. Astfel, modificările aduse la procedura de citare, stabilirea unor sancţiuni clare pentru nerespectarea termenelor procedurale vor impune în sarcina tuturor părţilor un comportament vigilent şi prudent în legătură cu litigiile în care sunt implicate.
Aceste noutăţi, dar şi reglementarea mai clară a căilor de atac, cu consacrarea apelului ca singură cale de atac ordinară cu caracter devolutiv vor determina, totodată, o degrevare a rolului instanţelor, fapt care va influenţa pozitiv atât durata procesului, cât şi calitatea actului de justiţie.
Un alt efect spre care tinde noul Cod de procedură civilă este acela al unificării practicii judiciare. Pentru aceasta au fost aduse modificări în reglementarea recursului în interesul legii, lărgindu-se categoria de persoane care pot sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi instituind reguli care detaliază procedura de soluţionare.

Noul Cod de procedură civilă, alături de noul Cod civil, reprezintă un pas important în reformarea sistemului judiciar în materie civilă în România. În acest sens, în ceea ce priveşte noul Cod de procedură civilă, este de aşteptat ca principalele efecte să fie legate de creşterea calităţii actului de justiţie, urmare a clarificării unor prevederi legale şi, totodată, ca urmare a definirii mijloacelor necesare asigurării unei practici unitare. Nu mai puţin importante sunt şi regulile procedurale cu impact asupra duratei de soluţionare a disputelor, în general, şi măsurile reglementate în vederea îmbunătăţirii predictibilităţii actului de justiţie.
În esenţă, se poate afirma că noua reglementare este superioară vechiului Cod de procedură civilă prin definirea clară şi detaliată a principiilor procesului civil şi codificarea unor principii consacrate până la această dată doar în doctrină şi în jurisprudenţă. Toate acestea contribuie la crearea unui cadru legal procesual civil uniform şi mai coerent, cu o logică a structurii mai atent construită.

Ansamblul reglementărilor noului Cod de procedură civilă este dominat de imperativul asigurării judecării cauzelor cu celeritate, concentrându-se, în primul rând, asupra identificării unor soluţii preventive, cum ar fi reducerea termenelor de judecată, dar şi asupra identificării unor posibile remedii, cum este crearea instituţiei contestaţiei privind tergiversarea procesului. Totodată, măsuri precum eliminarea recursului în cauze cu o anumită frecvenţă în practică, înlocuirea recursului cu apel în anumite cauze şi proceduri, precum şi stabilirea unui termen maxim până la care trebuie să aibă loc primul termen de judecată în anumite cazuri, toate acestea vor avea drept efect reducerea duratei procesului într-un număr semnificativ de cauze şi/sau impact financiar asupra sistemului judiciar.




Dezideratele cele mai importante ale noului Cod de procedură civilă constau în modernizarea actului de justiţie şi, respectiv, asigurarea soluţionării proceselor civile într-un termen mai scurt decât în prezent. Din punct de vedere tehnic, cele mai spectaculoase schimbări în procedură civilă sunt cele ce ţin de reglementarea judecării cauzei în prima instanţă, care va „arăta“ cu totul altfel decât în procedura actuală. Ne referim aici în special la reglementarea fazei scrise, preliminara înmânării citaţiei părţii adverse, efectuarea cercetării judecătoreşti în camera de consiliu, administrarea probelor de către avocaţi şi încurajarea comunicării directe între aceştia a actelor de procedură.

De asemenea, este de aşteptat ca reformarea substanţială în materia executării silite prin reglementările Cărţii a V-a (Despre executarea silită), precum şi inovaţiile şi precizările legislative aduse în materia unor proceduri speciale, cum ar fi măsurile asigurătorii şi provizorii, cererile posesorii, procedura ordonanţei de plată, evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept etc., să creeze condiţiile asigurării executării prompte şi eficiente a titlurilor executorii şi un grad de respectare a legii civile mult mai ridicat decât sub vechea reglementare.