Militarii români din Afganistan au primit veste antiglonţ ergonomice;specialiştii lucrează şi la un tip de bocanci mai flexibili

Militarii români care execută misiuni în Afganistan au veste antiglonţ ergonomice de mai bine de trei luni, iar în scurt timp soldaţii care sunt dislocaţi în zonele de conflict vor avea şi un nou model de bocanci, mai uşori şi mai elastici, adaptaţi condiţiilor regiunii afgane.

"Echipamentele româneşti au fost modificate în permanenţă, având la bază lecţiile învăţate în teatrele de operaţii (...) Anul trecut, în decembrie, am terminat o etapă de modernizare a vestelor şi le-am făcut ergonomice pentru că vestele noastre aveau câteva elemente dificile în ceea ce priveşte utilizarea. Pentru un militar rănit era foarte greu să scoată vesta pentru că trebuia să o dea jos pe cap. După ultima modificare s-a făcut un nou sistem de prindere şi se poate da jos fără să-i mai atingă capul. Echipamentele de protecţie ale Forţelor Terestre sunt adecvate teatrelor de operaţii. În ultima perioadă s-au făcut mai multe cercetări şi avem acum în experimentare un nou tip de bocanci pentru că şi bocancii aveau anumite probleme. Este greu să ai un echipament care să fie comod. Noii bocanci sunt puţin mai uşori, talpa este mai acceptabilă la mers", a declarat pentru AGERPRES generalul de brigadă Mihai Ciungu, şeful Instrucţiei şi Doctrinei din cadrul Statului Major al Forţelor Terestre.

Operaţiunea din Afganistan a început în anul 2001 cu un Batalion de Infanterie. Acum, România are numai în provincia Zabul peste 1.000 de militari şi alte câteva zeci pe aeroportul din Kandahar.

"Primul Batalion de Infanterie care a intrat în Afganistan a fost Batalionul 26 Infanterie, iar din anul 2001 şi până în prezent efectivele în teatrul de operaţii Afganistan au fluctuat, s-au mărit în funcţie de condiţiile misiunilor pe care Forţele Terestre le-au primit în această perioadă. Începând cu anul 2003, pentru Forţele Terestre a fost un efort deosebit pentru că în atunci am intrat şi pe al doilea teatru de operaţii cu încă un Batalion de Infanterie, misiune care s-a desfăşurat simultan în două teatre de operaţii până în 2009, iar la ora actuală în Afganistan avem două Batalioane de Infanterie dislocate în Provincia Zabul de-a lungul Autostrăzii 1, cu o lungime de aproximativ 140 de kilometri, partajată aproape egal între cele două batalioane de manevră. Iniţial, primul batalion care a fost dislocat în teatrul de operaţii a avut undeva la 800 de persoane. La ora actuală, batalioanele pe care le avem dislocate au câte 510 persoane, deci în total peste 1.000 de persoane doar în Provincia Zabul. Mai avem pe aeroportul din Kandahar o companie de infanterie care este destinată sau a cărei misiune principală este asigurarea siguranţei terestre a aeroportului pe zona îndepărtată", a spus generalul Mihai Ciungu.

Trupele române urmează să se retragă din Afganistan până în anul 2014, atunci când vor mai rămâne aproximativ 100 de militari români dislocaţi în zonele de conflict.

"La ora actuală se desfăşoară un program naţional de reducere progresivă a efectivelor pe care le avem dislocate în Afganistan şi este prevăzut în planul nostru ca începând din jumătatea acestui an efectivele din Afganistan să rămână până la sfârşitul anului cu un batalion şi o companie, este vorba despre un batalion în Provincia Zabul şi companie pe Aeroportul din Kandahar. Batalionul care va rămâne în continuare în teatrul de operaţii probabil se va retrage undeva către jumătatea anului viitor, urmând ca după jumătatea lui 2014, în funcţie şi de acordurile care se vor încheia cu aliaţii şi cu administraţia afgană, să continuăm participarea cu elemente de sprijin în ceea ce priveşte trainingul, instrucţia armatei afgane. E greu de precizat câţi militari vom avea după 2014 pentru că aceşti militari cu certitudine vor fi grupaţi în ceea ce noi numim "NATO training mission Afganistan", echipa care va asigura şi va ajuta la instruirea armatei afgane. La ora actuală această echipă este sub o sută de militari", a precizat generalul Ciungu.

Tehnica pe care o utilizează militarii români în Afganistan este împrumutată de la partenerii americani. Humvee-urile şi MRAP-urile sunt folosite de români încă din anul 2011, iar de atunci au fost salvate zeci de vieţi.

"Este o tehnică pe care militarii români o apreciază foarte mult. De când acţionăm în totalitate pe această tehnică, respectiv de la jumătate anului 2011, nu am mai avut niciun mort, iar numărul răniţilor a scăzut. Dacă în 2011 am avut doi morţi şi 11 răniţi, dacă îmi aduc aminte bine, în 2012 am avut zece răniţi, dar nicio persoană decedată", a afirmat oficialul Statului Major al Forţelor Terestre.

România a pierdut în teatrele de operaţii 23 de militari, iar alţi 122 au fost răniţi.

"Iniţial, militarii mergeau în teatrele de operaţii pe principiul voluntariatului, însă din 2009 este obligativitate pentru toţi să participe la misiuni. De regulă, militarii participă cu unităţile nominalizate. Doar pentru anumite microstructuri şi cu un nivel mai mare de specificitate se apelează la militari din mai multe structuri, însă de regulă este desemnată o structură şi pe baza ei se constituie statul de misiune pentru ceea ce înseamnă batalionul care se desfăşoară în Afganistan. Nu există o restricţie în numărul de participări în teatrele de operaţii. Sunt militari care au probabil şi şase, şapte misiuni. De când am început misiunile în teatrele de operaţii, de la primul război din Golf şi până la ora actuală, un număr de aproximativ 30.000 de militari au participat la misiuni în teatre de operaţii din aproximativ 42.000-43.000 de militari pe care îi are Armata română", a declarat generalul Mihai Ciungu.

În toţi aceşti ani, de când România execută misiuni în Afganistan, americanii s-au dovedit a fi nu doar parteneri, ci şi prieteni. Ei au împrumutat tehnică şi echipamente militarilor români care au fost folosite pe timpul misiunilor. Mai mult, americanii le-au şi donat soldaţilor noştri cinci autospeciale EOD care aparţin acum Forţelor Terestre.

"Ne-au ajutat cu echipamente EOD, câteva echipamente de observare pe timp de noapte, însă cea mai parte sunt sub formă de împrumut. O parte dintre ele au fost şi donate. Avem donate cinci autospeciale EOD din care patru sunt în teatru şi una este în ţară pentru instruire. În momentul în care ne retragem din teatru, cele patru sunt ale noastre, în dotarea Forţelor Terestre. Militarii americani ne-au mai dat şi ochelari de protecţie pentru Afganistan şi câteva costume de protecţie EOD. Şi noi avem în dotare echipamente EOD. La ora actuală, în cadrul Forţelor Terestre sunt cinci grupuri EOD şi toate sunt dotate cu echipamente cu ultimă generaţie. La momentul la care ni le-au donat americanii, noi nu făcusem achiziţia. Primele au fost donate undeva prin 2009, iar noi am făcut achiziţia în 2011 şi 2012. Acum avem la fiecare grup EOD câte trei autospeciale EOD", a completat generalul Ciungu.

Misiunile din Afganistan nu sunt deloc uşoare. Militarii români se pregătesc mai bine de şase luni înainte de plecarea în teatrele de operaţii.

Toate exerciţiile se fac în poligonul de la Cincu, acolo unde soldaţii simulează evenimentele din Afganistan, având la dispoziţie toate elementele existente în realitate: FOB-uri, blindate, echipamente EOD şi chiar Autostrada 1.

"După nominalizarea unui batalion pentru a fi dislocat în teatrul de operaţii, militarii urmează un program de pregătire de şase luni. Această perioadă este împărţită în perioada de selecţie, care de regulă durează o lună şi ceva, urmând perioada de pregătire individuală care se face în garnizoana unde toţi militarii iau contact cu principalele categorii de instrucţie necesare în teatrele de operaţii cum ar fi EOD, misiuni, comunicaţii, tot ceea ce înseamnă arta, cultura şi istoricul zonei unde vor acţiona. Apoi se trece la pregătirea colectivă, urmărindu-se realizarea unor structuri bine pregătire care să poată să acţioneze ca o echipă. Evaluarea se face în centrul de instruire pentru luptă a Forţelor Terestre din Cincu, într-un exerciţiu care durează 19-20 de zile. În cadrul acestui exerciţiu, cu ajutorul tehnicii putem să desfăşurăm o instrucţie prin simulare constructivă, simulare reală sau instrucţie "live", în teren. Am reuşit, cu sprijinul partenerilor americani, să dezvoltăm acest centru printr-un program care a început în 2007 şi la ora actuală, pe timpul acestui exerciţiu, în Cincu se simulează întreagă zonă de operaţii din Afganistan: cu localităţi, jucători de roluri, sate afgane, Autostrada 1", a spus oficialul Statului Major al Forţelor Terestre. AGERPRES