Moment istoric în Republica Moldova: Partea din dreapta Nistrului nu mai consumă gaze livrate de Gazprom

Republica Moldova s-ar putea apropia de ieşirea din dependenţa de gazul rusesc, scrie Reuters, care citează un anunţ făcut sâmbătă de vicepremierul Andrei Spînu, care a transmis că pentru prima dată în istorie, locuitorii din dreapta Nistrului nu vor mai consuma gaze livrate de Gazprom.

„Pentru prima dată în istoria ţării noastre, malul drept nu va consuma gaze livrate de Gazprom. Încă de anul trecut, am promis că vom face rezerve şi vom găsi alternative pentru a nu mai fi dependenţi de o singură sursă. Am reuşit acest lucru”, a declarat vicepremierul Andrei Spînu, citat de presa locală.

Moldova a ajuns la un acord energetic pe termen scurt cu o companie locală, Energocom, pentru a cumpăra în această lună 100 de milioane de metri cubi de gaz, astfel încât, pentru prima dată, nu ar mai fi nevoie să consume nimic din gazul cumpărat de la Gazprom.

Comisia pentru Situaţii Excepţionale a decis, vineri, ca pentru luna decembrie, MoldovaGaz să cumpere 100 de milioane de metri cubi de gaze naturale de la societetatea Energocom, un furnizor intern, la preţul mediu de 1108,61 de dolari pentru mia de metri cubi.

Aceeaşi Comisie pentru Situaţii Excepţionale a mai decis, vineri, să suspende licenţele a şase posturi tv pro-ruse, având legături cu omul de afaceri Ilan Şor.

După înţelegerea cu Energocom, gazul cumpărat de Republica Moldova de la gigantul rus de stat Gazprom va fi furnizat regiunii separatiste transnistrene, loială Kremlinului, situată pe malul stâng al Nistrului, care, în schimb, va furniza Chişinăului energie electrică.

Energocom stochează gazele achiziţionate în instalaţii din Ucraina şi România, dar, notează Reuters, nu este clar de unde cumpără, la rândul său, gazul.

Moldovagaz a anunţat vineri că a achitat integral gigantului rus Gazprom consumul de gaze naturale pentru luna noiembrie. Mai mult, compania de stat a achitat şi avansul furnizărilor pentru luna decembrie.

„Moldovagaz a plătit consumul de gaze naturale furnizate în noiembrie şi decembrie, achitând Gazpromului 47,64 milioane dolari sau echivalentul a peste 923 milioane lei”, a anunţat directorul Moldovagaz, Vadim Ceban. El a explicat că acest lucru a fost posibil graţie unui ajutor care a venit din partea statului, în valoare de circa 363,46 milioane lei (moldoveneşti - n.r.).

Consumul de gaze naturale în Republica Moldova, în perioada ianuarie–noiembrie 2022, a fost de 745,4 milioane de metri cubi, în valoare totală de 12,416 miliarde lei. Consumul din luna noiembrie a fost de 63 milioane de metri cubi, în valoare de 1,78 miliarde lei, scrie agora.md.

Republica Moldova cumpără gaze naturale de la Gazprom la un preţ de 1.031 dolari pentru o mie de metri cubi. Însă, în luna octombrie, Gazprom a redus livrările spre Republica Moldova cu 30 la sută, ameninţând că va reduce şi mai mult volumul acestora. Tot din octombrie, preţul gazului pentru consumatorii casnici a fost majorat cu aproape 30 la sută, ajungând la circa 30 de lei moldoveneşti pentru un metru cub.

O analiză publicată de portalul unimedia.md a arătat că, din 1995, preţul unui metru cub de gaze a crescut în Republica Moldova de la 30 de bani la aproape 30 de lei moldoveneşti.

În factura totală pe care Chişinăul o plăteşte Gazpromului este inclus însă şi consumul de gaze din Transnistria, iar regiunea separatistă are datorii istorice faţă de furnizor.

Vicepremierul Andrei Spînu a precizat sâmbătă că deşi preţul pentru gazele cumpărate de la Energocom este mai mare decât cel al Gazpromului, tariful pentru populaţie nu se va schimba, urmând să fie compensat de stat.

„Acest preţ include toate costurile: costul de achiziţie a gazului, costurile de transport şi costurile de depozitare pe care le-a suportat Energocom. Suplimentar, Guvernul continuă să crească stocurile de gaz şi pentru lunile următoare. Important, în urma acestei decizii, tariful nu se va schimba. Cetăţenii vor primi în continuare suport în factură şi vom trece cu bine de această iarnă”, a dat asigurări vicepremierul Andrei Spînu.