Parlamentul European cere primirea României și Bulgariei în Schengen până la finalul acestui an

 Într-o rezoluție adoptată ieri, eurodeputații afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație.

Parlamentul European îndeamnă statele membre să permită României și Bulgariei să adere fără întârziere la spațiul Schengen. Într-o rezoluție adoptată ieri, eurodeputații afirmă că, până la sfârșitul anului 2022, Consiliul ar trebui să ia toate măsurile necesare pentru a adopta decizia asupra admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen de liberă circulație. Acest lucru ar trebui să asigure eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre în prima parte a anului 2023, se arată într-un comunicat al Parlamentului European. Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.

Constatând că spațiul Schengen este „una dintre cele mai mari realizări ale Uniunii Europene”, eurodeputații critică faptul că statele membre nu au luat încă o decizie privind admiterea Bulgariei și României, deși cele două țări îndeplinesc de mult timp condițiile necesare. Menținerea controalelor la frontierele interne este discriminatorie și are un impact negativ asupra vieții lucrătorilor mobili și a cetățenilor, potrivit eurodeputaților. Obstrucționarea importurilor, a exporturilor și a liberei circulații a mărfurilor din porturi dăunează, de asemenea, pieței unice a UE.

Decizie unanimă

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen. Acesta include, de asemenea, state care nu sunt membre ale UE (Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein). Eurodeputații au solicitat ca Bulgaria și România să fie pe deplin admise în spațiul Schengen în mai multe rânduri, de exemplu în rezoluția din 2018 pe această temă, în rezoluția din 2020 referitoare la situația spațiului Schengen în contextul pandemiei și într-un raport din 2021 privind funcționarea spațiului de liberă circulație. Rezoluția de ieri conclude dezbaterea în plen din 5 octombrie 2022.

Aderarea unor noi țări la spațiul Schengen necesită o decizie unanimă a Consiliului UE. Președinția cehă a Consiliului a indicat că intenționează să poarte discuții pe această temă înainte de sfârșitul anului 2022.

Cum au votat europarlamentarii din Olanda rezoluția privind aderarea României la Schengen

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a precizat că dintre eurodeputații din Olanda prezenți astăzi la votul rezoluției privind aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, 15 au votat „pentru” și doar 4 au votat împotrivă, iar 6 s-au abținut. „Acesta este un mesaj pentru Guvernul Rutte: majoritatea europarlamentarilor olandezi, votați direct de cetățeni, vor România în Schengen”, a declarat Mureșan.

De menționat este că toți europarlamentarii partidului premierului olandez Mark Rutte, Partidul Popular pentru Libertate și Democrație, afiliat Renew Europe, s-au abținut la vot.

Petru Movilă: „Aderarea României la Spațiul Schengen este o necesitate”

Comentând acest subiect, fostul parlamentar, actualmente preşedinte executiv al Partidului Mişcarea Populară, Petru Movilă, spune că Preşedinţia şi Parlamentul trebuie să stabilească o strategie clară astfel încât votul Olandei să fie favorabil și să nu existe niciun vot împotrivă. „Încă din 2010, România îndeplinește toate condițiile de intrare în Spațiul Schengen. Frontierele României au fost asigurate tehnic cu cele mai bune echipamente și sisteme de protecție și s-a văzut foarte clar că a rezistat de-a lungul timpului valurilor de emigranți. În situația războiului din Ucraina, cetățenii care au plecat din zona de război au trecut doar prin punctele special amenajate de statul român, în comparație cu țări din Mediterana (Italia, Grecia, Franța), frontiere care sunt străpunse zilnic de vase de emigranți care vin din Nordul Africii. România este tratată ca o țară de rangul al doilea, iar diplomația românească, începând cu președintele Iohannis, prim-ministrul, ministrul de externe, europarlamentarii și cei doi președinți ai Camerei Deputaților și Senatului trebuie să stabilească o strategie clară și trebuie să se impună astfel încât, votul Olandei să fie favorabil și să nu existe niciun vot împotrivă.. De asemenea, este foarte important de spus că celebrul MCV (Mecanism de Cooperare și Verificare) trebuie să aibă observații clare din partea Comisiei Europene, care sunt problemele pe care România trebuie să le rezolve în sistemul de justiție. În raport cu celelalte țări ale Uniunii Europene, România stă mult mai bine la multe capitole. Corupția pe fonduri europene, pe alte proceduri este mult mai mică decât în unele țări eruopene. Aderarea României la Spațiul Schengen este o necesitate tehnică, economică, dar și de principiu, în modul în care România este tratată în raport cu alte țări din Uniunea Europeană”, spune liderul PMP. Ana POP