SCANDALOS! Miliarde de euro cheltuite pe nimic: Cum au dat LOVITURA 'băieții deștepți'
Dimensiune font:
Digitalizarea instituțiilor a fost mai mult un pretext pentru a se sustrage miliarde de euro din visteria statului de către ”băieții deștepți” din domeniul IT. Banii au fost virați în conturile firmelor care au ”câștigat” licitațiile, dar proiectele nu au mai fost duse până la capăt. În majoritatea instituțiilor și astăzi se folosesc dosarele cu șină și cererile completate de mână.
În perioada 2007-2015, Romania a investit aproximativ 10 miliarde de euro în proiecte de infrastructură IT în domeniul autorităţilor publice. Cu toate astea, cetățeniii plimbă în continuare hârtii. Sistemele realizate nu comunică intre ele și nu există o coordonare a investiţiilor. Fiecare autoritate publică vrea să-si gestioneze singură atât cerinţele cât și modul de implementare. Motivul? Îl bănuim cu toții. Acesta a fost fost analizat de unul dintre cei mai huliți procurori români- Mircea Negulescu. Dosarul care arată unde au ajuns banii pompați de statul român în digitalizare nu pare să fi trezit încă suficient interes din partea justiției. E datoria noastră de jurnaliști să prezentăm publicului de ce nu funcționează corect cardurile de sănătate, de ce nu avem instituții digitalizate și servicii ca în occident, conform celor de la realitatea.net.
Deși statul român a cheltuit foarte mulţi bani pentru digitalizare, România nu beneficiază de avantajele investiţiilor. Un exemplu pozitiv în acest sens este Estonia, care a devenit în 10 ani, cu costuri mult mai mici, țara cu cele mai performante și mai complete sisteme și servicii IT pentru populaţie, din lume. Infrastructura IT din România se bazează pe proiecte. Dacă până în 2007-2008 procesul de achiziție a marilor proiecte IT era dominat de marile corporații, în anii următori s-a ajuns ca și câteva persoane și firme româneşti să aibă posibilitatea de a influența autorităţile publice în procesul de achiziţii. Cum multe proiecte de infrastructură IT necesitau avize de securitate din partea firmelor, este aproape evident că acordarea acestor certificări de securitate reprezintă în sine o “preselecţie” a firmelor care pot accede la astfel de proiecte.
Potrivit unei analize generale a pieței de IT, cu date din portalul de achiziții publice în perioada 2007 – 2016, valoarea totala a celor 981 de proiecte pentru sectorul IT&C a fost de peste 7 miliarde de lei. În frunte sunt două grupuri de firme românești. În clasamentul proiectelor de achiziţii publice conduce grupul UTI, cu o valoare de aproximativ 3 miliarde de lei. Pe locul 2 se află grupul Asesfot – Teamnet.
Grupul deținut de Sebastian Ghiță a reușit să atingă un record, fapt ce a trezit și atenția Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor. Așa au aflat anchetatorii cum funcționa rețeța de succes a celui mai influent om din domeniul IT din România ultimelor trei decenii.
Derularea tranzacţiilor între firmele din grupul controlat de Sebastian Ghiță pare că s-a făcut haotic. Printr-un adevărat ,,hăţiş” de tranzacţii, cei implicaţi, susțin procurorii, urmăreau, de fapt, să se piardă urma unor sume provenite de la bugetul de stat. Până și șpăgile se ascundeau la fel. Dovadă stă următoare schemă. Între 2006 și 2007, S.C. Transelectrica S.A. a derulat mai multe proiecte prin care urmărea sporirea nivelului de securitate pentru propria rețea.
În perioada respectivă, S.C. UTI Systems S.A. era principala firmă care asigura pe piaţă sistemele de securitate și, printr-o asociere cu alte două companii, a câștigat proiectul. Potrivit anchetatorilor, încă din perioada licitației, Sebastian Ghiță i-a contactat pe reprezentanţii S.C. UTI Systems S.A., cărora le-a pretins un procent de 7% din valoarea contractelor pentru a interveni să faciliteze încheierea acestora. Pentru a da o aparenţă de legalitate, cei 7 % au fost virați către Teamnet sub forma contravalorii unor servicii fictive de consultanță.
În total, 5 facturi pentru care S.C. UTI Systems S.A. a decontat integral contravaloarea prin 5 ordine de plată. “Disimularea realitătii prin crearea aparenței existenței unei operatiuni care în fapt nu există “ și “ dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri cunoscând ca acestea provin din săvârșirea de infracțiuni“. Așa arată definiția juridică a faptelor constatate de procurori. Pe scurt, spălare de bani.
Relația dintre cele două firme care câștigau pe bandă rulantă contracte cu statul a continuat. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a demarat în 2012 licitația pentru proiectul “Sistemul naţional DOSARUL ELECTRONIC DE SĂNĂTATE”. Este vorba desigur despre problematicele baze de date ale sistmeului de sănătate, coșmarul pacienților și medicilor de familie din România. S.C. UTI GRUP S.A a câștigat deși o multinațională a cărei ofertă a fost cu 30% mai ieftină a contestat în 2012 licitația. Niciun rezultat. Când a devenit clar că UTI va câştiga, Sebastian Ghiță a contactat reprezentanţii firmei, potrivit procurorilor, și le-a cerut 2 milioane de euro pentru a nu fi anulat proiectul.
Ghiță ar fi motivat reprezentanților UTI că sumele sunt necesare pentru strângerea de fonduri pentru campania electorala care urma. Acesta lăsa să se înţeleagă că are influenţă şi că îi va determina pe reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate să semneze contractul. Într-un final, s-a ajuns la un milion de euro. Suma a ajuns în conturile lui Sebastian Ghiță sub forma unor servicii despre care procurorii spun că nu ar fi fost niciodată prestate în realitate.
Un dosar cu asemenea sume ar fi trebuit să fie astăzi temă de dezbatere în justiție. Se pare însă că protecția obținută de-a lungul timpului de Sebastian Ghiță i-a atras acestuia și o aparentă imunitate. În timp ce românii au nevoie mai mult ca oricând de servicii la standarde moderne și sisteme de sănătate funcționale, cei care ar fi trebuit să le facă sunt bine mersi. Dosarele lui Sebastian Ghiță se albesc unul după altul, iar celebrul fugar este în continuare de neatins de instituțiile statului român.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau