Stejărel Olaru urmăreşte o strategie de 'maturizare instituţională' în relaţia cu românii de pretutindeni

O schimbare totală de perspectivă, cuprinsă în strategia departamentului pentru românii de pretutindeni, le-a fost anunţată la Madrid diferitelor asociaţii ale comunităţii româneşti de către secretarul de stat Stejărel Olaru, aflat în subordinea ministrului delegat pentru relaţia cu diaspora, Cristian David. Potrivit declaraţiilor făcute joi presei româneşti, departamentul menţionat vrea să-i informeze pe românii din străinătate ce bani se află la dispoziţia acestuia pentru proiecte şi cum vor fi ei folosiţi, în cadrul unui obiectiv mai larg de 'maturizare instituţională'.


'Bugetul dedicat proiectelor este de 10 milioane de lei, adică 2 milioane şi ceva de euro', a precizat Stejărel Olaru. 'Ne dorim o maturizare instituţională; nu mai vrem să ascundem informaţiile care în realitate sunt informaţii publice, vrem să arătăm ce bani sunt la dispoziţia departamentului şi cum vor fi ei folosiţi /.../ am prezentat proiectele, procedurile, am ascultat critici referitoare la aceste proceduri, cu exemple din anii precedenţi. Ne dorim să facem în aşa fel încât chiar şi cei care sunt respinşi, să înţeleagă exact de ce le-au fost respinse proiectele', a arătat demnitarul român cum s-au desfăşurat discuţiile cu reprezentanţii comunităţii româneşti.


Pe de altă parte, el a subliniat şi faptul că pentru români, există în acest moment două surse principale de finanţare, cu scopuri total diferite: 'sunt autorităţile locale din Spania, care chiar şi în perioadă de criză încă mai susţin asociaţiile româneşti, din punct de vedere financiar, cu scopul de a integra aceste comunităţi în societate, în vreme ce noi facem cu totul altceva: susţinem din punct de vedere financiar proiectele lor, cu scopul de a-şi păstra identitatea culturală. Sunt două surse complet diferite şi am observat, din acest punct de vedere, o confuzie în ceea ce priveşte aria proiectelor pe care noi le susţinem - mai ales pe cele cu efecte pe termen mediu şi lung, şi mai puţin proiectele mici, care se epuizează rapid'.


În plus, Stejărel Olaru a mai spus că reprezentanţii diferitelor comunităţi de români pot să ia parte la cursuri de formare - unele deja organizate de departament, în decembrie 2012 - tocmai pentru ca 'proiectele lor să fie atât de bine făcute, încât să nu le putem respinge'. 'În fiecare an, chiar dacă au fost bugete mici, au fost şi cazuri când banii s-au întors bani la buget. Nu au fost cheltuiţi toţi, pentru că fie nu au fost proiecte bune, fie unele dintre cele selectate nu au fost duse până la capăt, din diferite motive', după cum a mai arătat secretarul de stat.


Modul de selecţie al acestor proiecte dedicate menţinerii identităţii culturale a fost de asemenea explicat pe scurt, cu precizarea că întotdeauna vor fi privite drept mai importante proiectele comunităţilor româneşti din regiuni unde există pericolul de asimilare: 'ne luptăm pentru menţinerea identităţii culturale, asta finanţăm. Atâta vreme cât România este un exemplu european de ţară care protejează minorităţile, nu cred că există exemple mai bune în Europa, nu ne dorim decât reciprocitate, când vorbim de comunităţi de etnici români aflate în pericol de a fi asimilate. De aceea sunt mai importante' proiectele venite de acolo, a mai arătat el.

AGERPRES