Tavernă cu vechime de 5000 de ani, descoperită în Irak. Avea frigider şi pahare pentru bere

Arheologii au descoperit o tavernă sumeriană, veche de 5000 de ani, în Irak.

Un sistem de răcire care serveşte drept frigider, boluri care conţin resturi de mâncare, bănci: în sudul Irakului, pământul "primelor oraşe", arheologi americani şi italieni au descoperit o "tavernă" sumeriană cu o vechime de aproape 5.000 de ani, relatează miercuri AFP.

Mai mult decât stilul de viaţă rafinat al regilor şi elitelor religioase, viaţa de zi cu zi a "oamenilor obişnuiţi" este cea care îi interesează pe arheologii de la Universitatea din Pennsylvania, Statele Unite, şi pe omologii lor de la Universitatea din Pisa, Italia, la site-ul din Lagash.

În urmă cu 5.000 de ani, viaţa cotidiană din Lagash era strâns legată de oraşele-stat învecinate Girsu şi Nigin, două centre religioase şi politice ale civilizaţiei sumeriene care au înflorit în perioada dinastiilor arhaice, din 2.900 î.Hr. până în 2.334 î.Hr.

"Taverna" descoperită datează din anul 2.700 î.Hr., a declarat pentru AFP Holly Pittman, directoare de proiect în cadrul Universităţii din Pennsylvania, responsabilă pentru misiunea arheologică din Lagash.

Ea a menţionat existenţa unui "dispozitiv de răcire" format dintr-un borcan înconjurat de "recipiente mari din ceramică sparte şi stivuite"... un fel de "frigider" din lut.

Aici au fost descoperite, de asemenea, ustensile de bucătărie, "aproximativ 150 de boluri" cu mâncare, care conţineau "oase de peşte şi oase de animale", a mai spus Pittman.

Ea menţionează totodată prezenţa unor "pahare care ar fi fost folosite pentru bere", amintind că aceasta era "de departe cea mai comună băutură pentru sumerieni, poate chiar mai mult decât apa".

Irak, leagănul mai multor civilizaţii

Acest restaurant din cele mai vechi timpuri, împărţit într-o zonă acoperită şi un spaţiu deschis, avea bănci pe care se putea sta şi "un cuptor pentru a găti mâncarea", a mai spus ea.

Irakul este leagănul civilizaţiilor sumeriană, asiriană, akkadiană şi babiloniană, cărora omenirea le datorează scrisul şi primele oraşe.

Devastată de zeci de ani de conflict, ţara a suferit de pe urma jefuirii antichităţilor sale, după invazia americană din 2003, apoi odată cu sosirea jihadiştilor din gruparea Stat Islamic.

Însă, prin revenirea la o aparentă normalitate în ultimii ani şi în pofida infrastructurii în declin, ţara s-a deschis timid către turismul mondial şi misiunile arheologice din Statele Unite şi Europa, noi descoperiri fiind anunţate în mod regulat.

"Lagash a fost un oraş important în sudul Irakului", a declarat, la rândul său, arheologul irakian Baker Azab Wali, care a colaborat cu colegii săi occidentali la situl din Lagash.

"Locuitorii săi depindeau de agricultură, de creşterea animalelor, de pescuit, dar şi de schimbul de mărfuri", a adăugat el.

Holly Pittman a menţionat existenţa câtorva ateliere de ceramică dotate cu cuptoare care sugerează că Lagash a fost "un centru important pentru producţia de artizanat în masă".

"Primele oraşe au apărut în sudul Mesopotamiei", a mai spus ea. "Sunt atât de multe lucruri pe care nu le cunoaştem despre această perioadă a apariţiei oraşelor".

Descoperită în toamna lui 2022, taverna ne va oferi "noi informaţii", a mai spus ea.

"Sperăm să putem determina caracteristicile cartierelor, tipul de ocupaţie şi reperele de identificare a oamenilor care au locuit în acest mare oraş şi care nu au făcut parte din elită", a adăugat ea, conform Agerpres.