Vine GERUL. Ce RECOMANDĂRI face Organizația Mondială a Sănătății

Dintre efectele adverse asupra sănătăţii, cauzate de expunerea prelungită la frig, MS precizează că multe sunt respiratorii, precum: secreţii nazale, respiraţie dificilă, respiraţie şuirătoare şi tuse. În ceea ce priveşte efectele cardiovasculae, cele mai întâlnite sunt durerea toracică şi aritmie (palpitaţii).

Potrivit specialiştilor, circulaţia periferică este foarte afectată de temperaturile scăzute, prin modificări de culoare ale pielii degetelor şi picioarelor, durere, amorţeală, senzaţie de gâdilare. De asemenea, la nivel musculo-scheletal, afecţiunile se manifestă prin durere, rigiditate, umflare, posibilitate de mişcare limitată, furnicături, slăbiciune musculară. Potrivit MS, care citează raportul OMS, din punct de vedere dermatologic, afecţiunile sunt mâncărime, erupţie cutanată (bubiţe), piele palidă sau roşie, umflături.

Din cauza frigului extrem se pot manifesta afecţiuni şi leziuni grave, precum astm bronşic, boli pulmonare obstructive cronice, infecţii, boli coronariene, infarct miocardic, accidente cerebrovasculare fenomenul Raynaud, sindromul de tunel carpian, torticolis, tenosinovita, peritendinita, urticaria la rece, degerături, psoriazis, dermatită atopică sau hipotermie.

"Mortalitatea totală în majoritatea populaţiilor este mai mare în timpul iernii decât în timpul verii. Cele mai frecvente cauze de deces sunt: boala coronariană, accidentele cerebrovasculare şi afecţiunile respiratorii, iar persoanele cele mai afectate de vremea rece sunt vârstincii, sugarii, copiii şi adolescenţii, persoanele care suferă de boli cronice sau de limitări fizice sau mentale, sau iau anumite medicamente sau sunt subnutrite. Situaţia economică şi socială a persoanelor şi a familiilor joacă, de asemenea, un rol important: Vremea rece îi afectează mai grav pe cei care sunt săraci, lipsiţi de adăpost sau marginalizaţi", precizează OMS. 

Potrivit medicilor, persoanele care sunt nevoite din cauza jobului să se expună la frig mult timp, să poarte echipament de protecţie adecvat.

Potrivit specialiştilor OMS, măsurile generale de pregătire pentru iarnă includ activităţi precum: ne asigurăm că locuinţele sunt bine izolate, ferestrele şi perdelele sunt închise corespunzător şi verificăm conductele de apă pentru a preveni îngheţarea apei în interior; ne asigurăm că aparatele de încălzit sunt sigure şi potrivite pentru spaţiul în care sunt utilizate; ne vaccinăm împotriva gripei (după recomandarea medicului nostru de familie care ne poate vaccina gratuit dacă ne încadrăm în grupa la risc); pentru locuinţele care se află în zone predispuse la viscol şi la pericolul de a rămâne izolate, ne construim rezerve de alimente, apă şi medicamente; suntem pregătiţi să gestionăm situaţii ca întreruperile în furnizarea căldurii, electricităţii şi / sau altor servicii.  realitatea.net