Cine sunt candidații la europarlamentare

 Cetăţenii din Uniunea Europeană nu decid doar componenţa Parlamentului, ci au un cuvânt de spus şi asupra viitorului preşedinte al Comisiei Europene, atunci când votează la alegerile europene. Parlamentul European urmăreşte de mult timp să garanteze acest lucru.

Pentru a "europeniza" alegerile şi a îmbunătăţi legitimitatea democratică a procesului decizional european, Parlamentul European le-a solicitat partidelor politice europene, înaintea alegerilor europene din 2014, să nominalizeze candidaţi la preşedinţia Comisiei Europene. Obiectivul a fost ca cetăţenii să poată astfel influenţa direct, prin votul lor la alegerile europene, alegerea viitorului şef al executivului european. Procedura a devenit cunoscută sub numele de Spitzenkandidaten (candidatul ''cap de listă'').

Creat în 2014, când preşedinte al Comisiei Europene a devenit luxemburghezul Jean-Claude Juncker, acest sistem şi-a propus să democratizeze şi mai mult alegerile europarlamentare, permiţându-le partidelor politice europene să-şi prezinte public candidaţii pentru funcţii cheie precum cea de preşedinte al Comisiei Europene.

Totuşi, în final le revine şefilor de stat şi de guvern să decidă, în Consiliul European, cine să se afle la conducerea Comisiei, aşa cum au făcut în 2019. În urma alegerilor europene din mai acel an, Consiliul European a propus-o Parlamentului European pe Ursula von der Leyen pentru a fi desemnată în funcţia de preşedintă a Comisiei Europene. Ea nu se numărase printre candidaţii ''cap de listă''.

În perspectiva alegerilor europene din iunie 2024, Parlamentul European a confirmat importanţa aplicării mecanismului candidaţilor ''cap de listă'', în care partidele politice europene îşi desemnează fiecare, înaintea alegerilor europene, candidaţii respectivi pentru funcţia de preşedinte al Comisiei.

În decembrie 2023, Parlamentul European şi-a prezentat poziţia asupra viitoarelor alegeri europene, din iunie 2024. Deputaţii europeni au cerut ca legătura dintre preferinţele alegătorilor, exprimate la urne, şi alegerea preşedintelui Comisiei Europene să fie clară şi credibilă. Ei au susţinut că procesul de numire ar trebui să depindă de asigurarea unei majorităţi în Parlamentul European, astfel cum prevede Tratatul de la Lisabona, şi au solicitat să se renunţe la acordurile încheiate în Consiliul European în spatele uşilor închise.

Eurodeputaţii doresc un acord obligatoriu între Parlament şi Consiliul European, care să asigure că partidele politice europene şi grupurile parlamentare încep negocierile privind un candidat comun imediat după alegeri şi înainte ca o propunere să fie formulată de Consiliul European.

Potrivit eurodeputaţilor, candidatul ''cap de listă'' al partidului care a obţinut cele mai multe locuri în Parlamentul European ar trebui să conducă prima rundă de negocieri, iar preşedintele PE ar trebui să coordoneze acest proces, dacă va fi necesar. PE doreşte şi un "acord de legislatură" între partidele şi grupurile politice, prin care s-ar putea asigura o majoritate în Parlamentul European, ca bază pentru programul de lucru al Comisiei. Un astfel de acord ar fi şi o garanţie pentru votanţii europeni că alegerile vor fi urmate de acţiuni coerente.

Grupul Partidului Popular European (PPE) a ales-o pe Ursula von der Leyen (Germania) pentru poziţia de candidat "cap de listă" pentru alegerile europene pe 7 martie 2024, la congresul partidului care a avut loc la Bucureşti.

Candidatul "cap de listă" pentru Partidul Socialiştilor Europeni (PES), Nicolas Schmit (Luxemburg) a fost nominalizat în timpul congresului care a avut loc la Roma pe 2 martie 2024.

Marie-Agnes Strack-Zimmermann (Germania), Sandro Gozi (Italia) şi Valerie Hayer (Franţa) vor fi candidaţii principali pentru Renew Europe Now (care include Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE), Partidul Democrat European şi Renaissance), anunţ făcut pe 20 martie 2024.

Pentru Partidul Verzilor Europeni, Terry Reintke (Germania) şi Bas Eickhout (Olanda) au fost aleşi pentru poziţia de candidaţi "cap de listă", la congresul desfăşurat la Lyon pe 2 februarie 2024.

Walter Baier (Austria) va fi candidatul Stângii Europene, în urma alegerii acestuia la congresul care a avut loc la Ljubljana pe 24 februarie 2024.

Grupul Identitate şi Democraţie (ID) şi grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni (ECR) nu şi-au desemnat oficial niciun candidat "cap de listă".

O dezbatere între candidaţii principali, organizată de Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU), va avea loc în după-amiaza zilei de 23 mai, în hemiciclul Parlamentului European de la Bruxelles.