Cu aripi îngereşti

Corneliu Ionescu, artistul care şi-a luat zborul spre înalturile eternităţii în urmă cu un an şi jumătate, a rămas printre noi cu arta sa. După Retrospectiva din 2012 de la Galeria „Dana” din strada Cujbă, însoţită de albumul semnat de soţia lui Lucia, „paznicul său de far”, dar şi comprehensivul hermeneut, iată că posteritatea acestui meşter, cu o operă creată pe baza unui riguros şi original program estetic, se înscrie pe traiectorii înalte.
Creaţia pictorului de la Iaşi şi-a început călătoria peste fruntarii, acolo unde în ultimele două decenii acesta s-a confruntat fără complexe, dezinvolt şi autoritar, cu ai săi confraţii din toată lumea. El a fost partizanul şi promotorul sincronismului. Era un fin cunoscător al curentelor novatoare din arta universală şi a aspirat, reuşind cu succes, să aducă în acest câmp policrom şi atât de efervescent al mişcării plastice contribuţii proprii.
După portretele sale în manieră nontradiţională, compoziţiile „figurative”, cum le defineşte el însuşi, sau peisajele fantastice, Corneliu Ionescu s-a consacrat cu tenacitate şi program unor cicluri ce-au marcat o a doua fază a creaţiei sale. În „Zborul”, „Ferestre”, „Geometrii” şi „Caligrafii”, creatorul a mizat pe puterea de sugestie a expresiei şi a modului de compunere a spaţiului, realizând sinteze armonioase între grafismul epurat până la esenţe de tot ceea ce era prisositor, cromatismul transparenţelor cosmice şi simbolistica cu miez filosofic, încărcată de mesaje ideatice în formulări paradigmatice. Cu aceste lucrări, născute dintr-o rafinată poetică, gestată îndelung şi elaborată după decantări meticuloase, cu accent răbduriu şi pregnant pus pe cele mai aparent neînsemnate detalii, Corneliu Ionescu s-a înfăţişat lumii româneşti şi universale fără superbie, dar sigur pe sine şi valoarea izvodirilor sale. Era compatibil cu tendinţele cele mai noi şi revoluţionare ale artei mapamondului. Căutările lui fructuoase găseau ecou, pentru că artistul fructifica în textura lucrărilor, asimilându-le organic, în sonuri particulare, elemente şi structuri vechi şi adânc grăitoare ale spiritualităţii româneşti.
Cu aceste roade ale lucrării sale în desagă, Corneliu Ionescu s-a pornit să străbată la fel de temerar ca în antumitate drumurile posterităţii. O primă ieşire în faţa publicului s-a petrecut odată cu substanţiala şi elocvenţa sa retrospectivă găzduită anul trecut de Galeria „Dana”. Parcursul acesta început în Iaşi a continuat fericit şi simbolic la 1 decembrie 2012, de Ziua Naţională a României, la Chişinău. În acea zi de celebrare a tot ceea ce e sfânt românesc la Muzeul Naţional de Artă al Republicii Moldova s-a vernisat într-un cadru solemn şi înălţător Retrospectiva „Corneliu Ionescu”. Artistul mai expusese cu succes aici în 2006.
Expoziţia aceasta postumă, prima organizată peste hotare după trecerea la cele veşnice, s-a constituit într-o formă superioară de cinstire a sărbătorii românilor, apelându-se la un artist de statură, român în toată cuprinderea fiinţei sale, european prin felul să de a vedea pictura şi mai ales a o făptui. Vernisajul a avut ţinuta cerută de însemnătatea evenimentului, sub auspiciile căruia se desfăşura, şi de importanţa artistului, ale cărui opere se metamorfozaseră în ofrande la templu. Au vorbit ambasadorul român la Chişinău, Marius Mazurcă, ministrul Culturii al Republicii Moldova, Gheorghe Postică, reprezentanţii breslei şi muzeului. Expoziţia a fost prezentată de muzeograful Lucia Ionescu, soţia artistului, cea care a operat selecţia şi a pregătit în toate detaliile retrospectivei. A fost o reuşită continuare a demersului de la Iaşi şi o validare a reprezentativităţii acestui artist, unul ce poate proba convingător darurile neamului său.
Posteritatea lui Corneliu Ionescu a debutat sub semne prevestitoare de bine şi se pare că aşa îşi va urma cursul şi în viitorul apropiat. Pentru acest an sunt anunţate noi prezenţe ale lucrărilor lui Corneliu Ionescu în faţa iubitorilor de frumos. O expoziţie se pregăteşte la Slatina, oraşul capitală a ţinutului obârşiilor sale. Un alt episod al acestui lanţ expoziţional e prevăzut a se derula la Stuttgart, în Germania, ţară în care artistul s-a bucurat de caldă ospitalitate şi preţuire.
„Zburătorul” e printre noi şi ne fericeşte cu splendoarea bătăilor lui de aripi. De aripi îngereşti.
Grigore Ilisei