George R.R. Martin – Urzeala tronurilor

Lumea literara ar fi fost mult mai saraca daca nu l-ar fi avut pe George R.R. Martin. Autorul, multiplu nominalizat si castigator al premiilor Hugo, Nebula, Bram Stoker si World Fantasy, creeaza un roman „Urzeala tronurilor”, primul din seria „Cantec de gheata si foc”, despre care pot spune doar: UAU.

„Urzeala tronurilor” descrie o lume fantastica, numita Cele 7 Regate, care seamana cu Europa medievala, iar evenimentele ce se desfasoara in roman sunt similare cu cele ale respectivei perioade istorice.

Romanul nu are o poveste centrala, ci trei.

In prima, Robert Baratheon, regele tinutului Westeros, dupa ce si-a castigat coroana in lupta, isi viziteaza vechiul prieten, Eddard Stark in tinutul Winterfell. Regele ii propune prietenului sau sa devina Mana sa, a doua persoana din regat ca importanta, in urma mortii misterioase a detinatorului functiei. Astfe, familia Stark, una dintre cele mai puternice din tinut, este nevoita sa se desparta. Dupa revenirea regelui in capitala, numita Debarcaderul Regelui, incepe o lupta acerba pentru tron, care implica si familiile Stark si Lannister, de unde provine regina tinutului.

A doua poveste urmareste evenimentele ce se desfasoara la granita de nord a tinutului, unde se afla Zidul, o constructie ce protejeaza tinutul de invazia unor misterioase creaturi, numite Ceilalti. Povestea il are ca protagonist pe Jon Snow, fiul nelegitim al lui Eddard Stark, ce face parte din Rondul de noapte, denumirea sub care sunt cunoscuti cei ce pazesc Zidul.

Iar a treia poveste se desfasoara pe un continent ce se gaseste la est de Westeros unde se afla Orasele Libere.Aici s-au refugiat Daenerys si Viserys Targaryen, ultimele rude cunoscute ale fostului rege, ce se afla in cautarea unei armate care sa recucereasca regatul si sa razbune moartea regelui.

Autorul realizeaza o impletire perfecta a celor trei povestiri, astfel ca nu m-am simtit pus in dificultate in urmarirea lor. Intriga este complexa, surprinzatoare, urmarind conflicte politice, lupta pentru putere, tradari si povesti de dragoste, iar intoarcerile de situatie neasteptate fac deliciul lecturarii.

Si, chiar daca romanul are foarte multe personaje, acest fapt nu m-a impiedicat sa il savurez, pentru ca George R.R. Martin face o treaba excelenta in descrierea lor, atat de buna, incat te atasezi foarte repede ele. Insa in ceea ce priveste personajele, cititorul trebuie sa fie atent, pentru ca autorul pastreaza realismul vietii, iar eroii indragiti pot muri la fel de repede ca si personajele de care nu ne-am atasat foarte mult.

Am fost incantat de faptul ca autorul foloseste mai multe personaje ce nareaza povestirea, astfel ca am beneficiat de mai multe puncte de vedere ale acelorasi evenimente, aceasta contribuind din plin la atmosfera romanului. Si chiar daca George R.R. Martin nu creeaza o lume total noua, in sensul ca foloseste ca baza istoria medievala, spre deosebire de, sa spunem, J.R.R. Tolkien, el adauga unele elemente originale ca Ceilalti sau ciclul anotimpurilor, iarna putand dura si o viata de om.

La finalul lecturii, autorul m-a lasat cu dorinta de a citi mai mult, cu tristeti si bucurii, dar si cu intrebari privind continuarea. Iar daca continuarea nu va fi mai buna decat „Urzeala tronurilor”, ci doar egala, nu voi fi dezamagit.

Si cu toate ca am intalnit si aspecte ce m-au incantat mai putin, acestea au fost foarte putine si, sincer, nici nu doresc sa mi le amintesc, de aceea ii voi acorda nota 10.

Sursa: http://nemirabooks.ro