Ken Grimwood, Replay

Se intampla uneori sa am idei preconcepute despre carti. Pornesc, de exemplu, de la ideea ca voi citi cateva sute de pagini in care un autor necunoscut mie se va stradui sa-mi capteze atentia, ca va incerca sa spuna ceva original, insa va repeta aceleasi idei intalnite si la altii. Asa mi s-a intamplat cu Replay de Ken Grimwood.

Dupa vechiul obicei, citesc cele cateva cuvinte despre autor. Sa vedem… avem asadar un psiholog care si-a pus in cap sa scrie un SF. Suna interesant, dar eram totusi convins ori ca urmeaza sa ma plictisesc, ori sa ma enervez, citind explicatii amanuntite despre ceea ce e evident sau dezbateri complicate despre teme ce nu ma intereseaza. Am inceput sa citesc. Dupa trei pagini m-am oprit, doar pentru a-mi anunta sotia ca am dat peste o carte iesita din comun. Deja eram prins in actiune, interesul imi fusese trezit, iar tema dezbatuta era una care intereseaza orice om ce isi pune intrebari si dincolo de cotidian. Ma fascina bizareria intamplarilor, iar stilul adoptat de autor ma determina sa-mi fie curiozitatea tot mai mare cu fiecare pagina.

La inceputul cartii gandurile mele se invarteau strict in jurul celor descrise, insa nu stiu exact cand, dar s-a produs o anume desprindere si ma surprindeam deseori ca trebuie sa recitesc anumite pasaje, nu pentru ca mi-as fi pierdut interesul pentru carte, nici gand, din contra. Gandurile mele se rataceau tocmai din cauza subiectului, erau unele pasaje care ma obligau sa-mi pun intrebari si sa-mi caut singur raspunsuri. Ce as fi facut eu in locul eroului cartii? Sau ce ar fi facut oricine s-ar aflat intr-o astfel de situatie? Stim cu totii ca vom muri candva, nu stim data la care acest lucru se va intampla, asa ca ma intreb, oare ar fi la fel si daca am sti?

Cum ar fi sa stim dinainte ce se va intampla maine cu noi? Cum ar fi sa putem schimba cate ceva sau, de ce nu, sa schimbam chiar tot? Daca ne-am putea alege drumul in viata, daca nu chiar stiind unde anume ne va duce un drum ci macar stiind despre anumite drumuri ca nu duc acolo unde vrem? Majoritatea oamenilor si-ar alege mai intai de toate sa fie bogati, sa-si poata permite tot ce visasera candva; ei bine, as fi facut si eu alegerea aceasta. M-am gandit apoi ca nu m-ar ajuta prea mult nici o suma de bani daca as sti ca la o anumita data voi muri si voi avea posibilitatea unei noi alegeri pentru aceeasi viata.

Ce as alege? Sa fiu fericit? Dar nici asta nu se poate. Daca as intalni persoana potrivita pe care s-o pot iubi si care sa ma iubeasca, as ajunge sa numar ingrozit zilele care mi-au mai ramas. As alege sa invat, mai mult, tot mai mult… dar la ce bun daca toata invatatura nu ma va ajuta sa intervin in nici un fel in evenimentul care mi-a deviat viata de la un traseu normal?

Vedeti, astea sunt doar cateva dintre intrebarile mele. Sunt convins insa ca fiecare cititor, isi va pune zeci si sute de intrebari, ca o noua confirmare a ideii ca literatura science-fiction se aseamana cel mai mult cu filosofia. Nu ne furnizeaza raspunsuri universale, ci ne obliga sa ne gasim propriile raspunsuri la intrebarile universale despre viata, lume, valoare si cunoastere.

Ma bucur ca m-am inselat in privinta acestui autor si ca prejudecatile mele s-au dovedit a fi nefondate. Pentru Replay, as zice ca numele autorului Ken Grimwood merita sa fie trecut alaturi de Isaac Asimov, Arthur C. Clarke, Philip K. Dick sau Frank Herbert. Timpul va dovedi probabil ca de data asta nu ma insel.

Sursa: http://nemirabooks.ro