Localitatea cu cea mai tânără și educată populație din România. Nu e București, cum ai fi tentat să crezi. Nici măcar nu e oraș, ci comună

• În comuna Florești locuiește cea mai tânără și educată populație din țară. Pe de altă parte există comune cu o populație puternic îmbătrânită, unde raportul de dependență demografică a persoanelor vârstnice depășește 50%. Acestea ilustrează existența unui dezechilibru al structurilor pe vârste în județul Cluj și care reduce potențialul de dezvoltare uniformă a județului.

• ​Comuna Florești iese în evidență cu o populație oficială de 38.257 de locuitori, aceasta fiind așezarea rurală cu cea mai mare populație din România. Comparând alte zone rurale, observăm existența a încă două comune cu o populație mai mare de 10.000 de locuitori, Apahida și Baciu, care surclasează localitatea urbană cu cel mai mic număr de locuitori, Huedin (9.527 de locuitori).

• Dacă pentru Florești vorbim despre o rată a sporului total al populației de 205 la mie, în cazul Cluj-Napoca valoarea este de 2 la mie.

• Comuna cu populația cea mai numeroasă raportată la suprafață este comuna Florești, cu o densitate a populației de 628 locuitori/km2, mai mare chiar și decât densitățile așezărilor urbane din județ (cu excepția municipiilor Cluj-Napoca și Câmpia Turzii).

• Doar cinci din cele 81 de unități administrative au un număr al născuților mai mare decât cel al decedaților în perioada analizată (Florești, Cluj-Napoca, Apahida, Baciu și Gilău). Valori net superioare sunt regăsite în cazul comunei Florești și Municipiului Cluj-Napoca. Comuna Florești este una dintre unitățile administrative cu cea mai tânără populație la nivel național. De asemenea, Cluj-Napoca este un pol de atracție pentru persoanele tinere. Observăm încă odată, discrepanțe majore între zona centrală a județului ce include orașul reședință de județ și comunele învecinate pe de o parte, și zonele aflate la în apropierea granițelor de județ pe de altă parte.

• Florești este comuna cu cea mai accelerată creștere a densității (cu o diferență de 436 de locuitori/km2 între 2019 și 2010, comparativ cu o diferență între 35 și 40 de locuitori/km2 în cazul Apahida, Cluj-Napoca și Baciu). La polul opus se află celelalte patru municipii ale județului, care se confruntă cu cea mai accentuată scădere a densității populației (Câmpia Turzii: -77 de locuitori/km2 , Turda: -46 de locuitori/km2, Dej: -22 de locuitori/km2 și Gherla: -10 locuitori/km2). La nivel de comune, declinul densității populației este cel mai accentuat în aria estică și în Sud. Factorii majori care determină declinul populației sunt pe de o parte emigrația în străinătate sau către alte zone ale țării mai atractive din punct de vedere economic, și pe de altă parte sporul natural negativ bazat pe mortalitate crescută și rate de natalitate foarte mici.

• Distribuția spațială a soldului migrației interne la nivelul unităților teritorial-administrative ale județului Cluj arată că fluxurile de plecări și sosiri cu reședința obișnuită sunt cele mai frecvente în Cluj-Napoca, iar în Florești avem cea mai ridicată valoare a soldului schimbărilor de domiciliu.

• Dacă în Cluj-Napoca soldul schimbărilor cu reședința este mai mare decât soldul schimbărilor cu domiciliul, nu același lucru îl putem spune despre comuna Florești. Schimbările de reședință în Florești variază de la un număr de 1.037 de stabiliri la un număr de 932 de plecări. În schimb, numărul de sosiri cu domiciliul este de 3.644 iar numărul de plecări cu domiciliul este de 1.184. Mai mult decât atât, tendință similară este observabilă și pentru alte comune ale județului situate în vecinătatea reședinței de județ. Sosirile cu domiciliul în localitățile situate în zona periurbană pot fi asociate cu o inițială schimbare a reședinței din localitatea de domiciliu în Cluj-Napoca dar nu numai.

• Cea mai însemnată populație flotantă este cu domiciliul în Cluj-Napoca, dar cu reședința în comuna Florești (aproximativ 2.700 de persoane), și comunele Baciu și Apahida (aproximativ 500 de persoane în fiecare comună). În sens invers, persoanele rezidente în Cluj-Napoca dar cu alt domiciliu în județ provin în special din celelalte centre urbane ale județului. Municipiul Turda și Municipiul Dej reprezintă cele mai importante zone de origine ale populației flotante în Cluj-Napoca (700-800 de persoane din fiecare oraș).

• În cazul așezărilor rurale, la nivel de județ se observă mai degrabă o diminuare a gradului de dependență a persoanelor înaintate în vârstă. Acest lucru se datorează în special persoanelor tinere care sosesc anual în comunele cu volume mari de populație din zona periurbană a Municipiului Cluj-Napoca. Se observă că imigrarea puternică a tinerilor, având ca destinații comunele Florești, Baciu, Apahida, reușește să mențină constant sau chiar să reducă raportul de dependență a vârstnicilor. Totuși, dacă se consideră ca valori optime ale ratei de dependență a persoanelor vârstnice cele de la începutul perioadei analizate, imigrația persoanelor tinere în județul Cluj nu este suficientă până în acest moment pentru a opri fenomenul de îmbătrânire demografică.

Șase disfuncționalități și priorități de intervenție

• a. Distribuția spațială a sporului total, în județul Cluj și a ritmului anual de creștere al populației prezintă disparități regionale accentuate: Chiar dacă județul Cluj este printre puținele județe din România cu creștere a populației, distribuția spațială a sporului total și a ritmului anual de creștere a populației prezintă disparități la nivel de unități teritorial-administrative. Creșterea populației oficiale a județului, care a început în anul 2008, este datorată, în fapt, creșterii numărului de locuitori în Cluj-Napoca și comunele din aria periurbană (îndeosebi Florești și la care se adaugă Apahida, Baciu, Gilău, Jucu și mai recent, Chinteni, Feleacu și Ciurila). În toate celelalte unități teritorial-administrative, inclusiv orașe, se poate observa existența unui declin demografic. Tratarea acestui subiect este esențial pentru reducerea disparităților la nivel de județ prin identificarea unor forme de atragere de populație în regiunile care se confruntă cu declin demografic. Dezvoltarea centrelor urbane din județ, altele decât Cluj-Napoca, prin urmărirea bunelor practici deja existente, este esențială mai întâi pentru reducerea declinului demografic prin reducerea emigrației și creșterea fertilității și mai apoi pentru a atrage noi locuitori.

• b. Dinamica demografică inegală la nivelul județului Cluj conduce la apariția, pe de o parte de mari aglomerări de populație și pe de altă parte, la zone largi cu densitate foarte scăzută. Comparativ cu densitatea populației la nivel național, regiunile din județ cu valori mai mari sunt observate doar în zona municipiilor Cluj-Napoca și Câmpia Turzii. Sud, Sud-Vestul, Vestul și Nord-Vestul județului includ UAT-urile cu densitate foarte scăzută, mai puțin de 35 de locuitori per kilometru pătrat. Diferența relativă a densității în ultimii zece ani arată o scădere a valorilor pe suprafața întregului județ, exceptând Cluj-Napoca și primul inel al ariei periurbane. De asemenea, se observă zone cu populație îmbătrânită în contrast cu zonele periurbane ale municipiului Cluj-Napoca, unde populația este foarte tânără. Acest dezechilibru al structurii pe vârste conduce la valori crescute ale raportului de dependență demografică și la reducerea potențialului reproductiv al populației. Rezultatul este în acord cu declinul demografic din aceste zone.

• c. Spor natural negativ: sporul natural pozitiv este întâlnit în doar 5 unități teritorial administrative din totalul de 81. Datorită acestui fapt, la nivel agregat, în ultimii cel puțin zece ani numărul născuților este net inferior raportat la numărul deceselor. Cluj-Napoca, Florești și mai apoi Apahida, Baciu și Gilău sunt singurele UAT-uri unde sporul natural pentru populația rezidentă recunoaște valori pozitive. La polul opus se află municipiul Turda, unde sporul natural are cea mai mare valoare negativă. Sporul natural negativ în zonele cu declin demografic și densitate în scădere contribuie semnificativ la intensificarea procesului de îmbătrânire demografică și depopulare într-un număr semnificativ de areale de pe teritoriul județului Cluj. Scăderea numărului de copii are efecte puternice și asupra eficienței și sustenabilității pe termen mediu și lung a infrastructurii educaționale și a infrastructurii sanitare școlare din teritoriu. Lipsa unui număr suficient de copii a condus la dispariția cabinetelor școlare și reprezintă un risc major pentru comasarea școlilor. În contextul lipsei unei infrastructuri de transport pentru elevi și a dificultăților de mobilitate datorate reliefului din unele zone, accesul la educație poate fi puternic afectat negativ.

• d. Depopularea și supraaglomerarea urbană și periurbană: în ceea ce privește migrația internă, se observă foarte puține localități la nivel județean care atrag populație flotantă. Doar Cluj-Napoca are o valoare considerabilă a soldului prin schimbările reședinței obișnuite. Comuna Florești, și la mare distanță comunele Baciu și Apahida sunt unitățile teritorial-administrative care atrag cea mai mare a populației stabile în raport cu numărul de plecări (schimbările de domiciliu). Majoritatea comunelor, mai ales cele situate la granița județului, au un grad ridicat de respingere a populației cu efecte directe asupra densității și structurii pe vârste. În toate acestea, soldul migrator datorat fie schimbărilor reședinței obișnuite fie celor de domiciliu este negativ. Lipsa de facilități la standarde ridicate (educaționale, de sănătate și altele) determină apariția unei populații flotante numeroase, care pleacă din zonele rurale slab dezvoltate, spre centre urbane, printre care și Cluj-Napoca.

• e. Migrația externă: ținând cont de migrația externă, populația urbană are cele mai ridicate valori absolute și în creștere ale numărului de emigranți definitiv și temporar de lungă durată. Aceasta poate fi explicată atât prin faptul că populația urbană din județ cumulează 65% din populația totală, dar și datorită faptului că vorbim despre o populație mobilă transnațional foarte tânără. Mai mult, creșterea numărului persoanelor care pleacă în străinătate este în creștere și în mediul rural. Alături de sporul natural negativ, sporul migrator reprezintă cauzele declinului demografic din cele mai multe unități administrative. Realizarea de investiții, crearea de locuri de muncă și crearea de oportunități de mobilitate rapidă în interiorul județului sunt absolut necesare pentru a reduce emigrația și sporul natural negativ.

• f. Îmbătrânirea demografică reprezintă un alt aspect de care trebuie ținut seama în analiza disfuncționalităților privind populația județului. Cea mai mare parte a UAT-urilor din județ au o pondere a populației vârstnice mai mare decât cea națională. Florești, Apahida și Baciu sunt UAT-urile cu populația cea mai tânără din județ. Localitățile cu cea mai mare populație de persoane vârstnice sunt situate în Estul, Nord-Estul și Vestul județului. Cu unele excepții UAT-urile cu cele mai mari valori ale raportului de dependență a persoanelor vârstnice se regăsesc la granița județului. Astfel de disparități la nivel județean sunt prezente în comuna Florești, unde locuiește cea mai tânără și educată populație din țară. Pe de altă parte există comune cu o populație puternic îmbătrânită, unde raportul de dependență demografică a persoanelor vârstnice depășește 50%. Acestea ilustrează existența unui dezechilibru al structurilor pe vârste în județul Cluj și care reduce potențialul de dezvoltare uniformă a județului.