Alain este dependent de jocurile de noroc. “E mai rau decat un drog, e o boala de care nu ma pot elibera”, spune el. Momentele petrecute in fata jocului mecanic ii dau fiori, senzatii tari, la care nu e chip sa renunte. Tanar casatorit, a reusit o vreme sa impace jocurile de noroc si viata sociala. Insa, in ziua in care nevasta trebuia sa nasca, in drumul spre maternitate, s-a oprit la un club de pariuri hipice. A pierdut o avere si, rusinat, a fugit de acasa, ajungand in subteranele lumii interlope. Povestea nu este, din pacate, rodul fanteziei vreunui scriitor sau scenarist, ci reprezinta unul dintre numeroasele cazuri intalnite de psihiatrii francezi Marc Valleur si Jean-Claude Matysiak, autorii cartii Patologiile excesului.
Recent tradus la editura Nemira, volumul prezinta intr-un limbaj accesibil principalele tipuri de dependente, precum si solutiile pentru tratarea lor. Avantajul cartii este ca, pe langa adictiile la alcool sau droguri, sunt aduse in discutie noi genuri de dependente, luate deja in vizor si de media, insa la modul senzationalist. Astfel, se vorbeste mai nou despre dependenta de jocurile video, de sex sau chiar de munca si sport. “Extinderea actuala a notiunii de adictie priveste aparitia unor noi forme de patologii, precum dependenta de jocurile in retea pe internet, dar si reinterpretarea unor probleme eterne, cum sunt pasiunea din iubire, dependenta sacrificiala fata de un partener brutal, sexualitatea necontrolata sau chiar angajarea intr-o munca repetitiva si sterila”, observa Marc Valleur in prefata scrisa special pentru editia romana a volumului Patologiile excesului.
Chiar daca ambii autori sunt medici psihiatri, accentul lor cade mai degraba pe mecanismele psihologice care conduc la adictii si mai putin pe dereglarile biologice de la nivelul creierului. De altfel, ei recomanda tratarea adictiilor prin psihoterapie, fara de care simpla medicatie nu are nici un efect. “Terapia ii va permite pacientului sa-si regandeasca tulburarile in cadrul mai vast al unei interogatii asupra ansamblului vietii sale”, arata Valleur si Matysiak in volumul Patologiile excesului. Cat priveste orientarile terapeutice, multe dintre cazurile prezentate sunt abordate psihanalitic pornind de la traumele copilariei. Vorbind despre cazul unei femei de 30 de ani, care si-a legat inexplicabil viata doar de barbati viciosi, psihiatrii francezi explica aceasta dependenta afectiva ca fiind o reproducere a unei situatii infantile.
“Ea a trecut in plan secund latura aroganta, distanta a partenerului, considerand ca grosolania lui nu era decat de suprafata. De fapt, aceste trasaturi de caracter au atras-o inconstient, pentru ca ele erau legate profund de imaginea tatalui ei, primul obiect al iubirii inconstiente”. Autorii volumului Patologiile excesului sunt, insa, deschisi si spre terapiile cognitive si comportamentale. O dovedeste explicatia privind dependenta de pariurile sportive. In aceste cazuri, persoana dependenta citeste tot timpul publicatii de specialitate, pentru a putea construi schemele precise care sa-l ajute sa ghiceasca deznodamantul unei curse hipice sau al unui meci de fotbal. Or, nu e vorba decat despre o falsa credinta a jucatorului, despre o “iluzie a controlului”, cum o numesc autorii. Tabloul cauzelor diverselor adictii este completat si de efectele neurologice dovedite stiintific.
“Cele mai recente studii arata ca majoritatea drogurilor (heroina, cocaina, alcoolul) si anumite conduite generatoare de senzatii tari, precum jocul sau sexul, determina creierul nostru sa secrete dopamina”, neurotransmitator responsabil pentru senzatia de placere, arata psihiatrii francezi Marc Valleur si Jean-Claude Matysiak. Cat priveste solutiile de vindecare, autorii nu cred ca exista solutii universale. Cei doi psihiatri sunt deschisi atat la terapia de profunzime, care pune pacientii fata in fata cu traumele nerezolvate, dar recomanda si trucuri comportamentale pentru a face fata sevrajului.
De asemenea, autorii volumului Patologiile excesului recomanda parintilor sa expuna copilul, treptat, riscurilor vietii, sa-l faca, deci, responsabil si nu sa cada in extreme, indiferent ca e vorba despre inflexibilitate sau despre tendinta de supraprotejare.
Sursa: http://nemirabooks.ro
Adauga comentariul tau