O broască ţestoasă şi un măgar au ucis doi filozofi antici

 * alte cauze bizare de deces: pălăriile şi tufele de fasole

 Suda, una din cele mai vaste enciclopedii despre Lumea Antică, cunoscută şi sub titulatura de Lexiconul Suda, a apărut în secolul X, fiind scrisă în greaca bizantină. Printre miile de subiecte abordate ( majoritatea cu o solidă bază ştiinţifică) sunt şi unele legende care se încadrează perfect la rubrica umor negru. Un capitol aparte îl reprezintă momentul trecerii în nefiinţă a cinci filozofi greci, care şi-au găsit sfârşitul în circumstanţe de-a dreptul absurde.

Eschil, care a fost şi unul din marii dramaturgi ai vechii Elade, a fost ucis de o broască ţestoasă! Un vultur neglijent a scăpat din gheare reptila abia capturată, iar aceasta a căzut de la o înălţime apreciabilă fix peste ţeasta ilustrului filozof, care a făcut comoţie cerebrală şi a decedat în câteva minute.

Draco, cel de la a cărui severitate provine termenul de "legi draconice", a avut şi el parte de un sfârşit stupid. Atenianul a murit sufocat de cantitatea uriaşă de pălării şi mantii pe care susţinătorii le-au aruncat peste el în semn de apreciere.

Pentru Chrysippus, creatorul şcolii filozofice de stoicism, trecerea în nefiinţă a fost o crâncenă ironie a sorţii. În timp ce contempla peisajul, atenţia i-a fost atrasă de un măgar care mânca smochine. Priveliştea l-a amuzat teribil, iar legenda spune că filozoful ar fi exclamat: "Acum, măgarului îi trebuie nişte vin, ca să poată digera smochinele". A izbucnit în hohote până s-a prăpădit de râs. La propriu.

Pitagora a trecut în lumea celor drepţi din pricina aversiunii sale faţă de fasole. Urmărit de duşmani, a ajuns în faţa unui câmp plantat cu astfel de legume, n-a vrut nici în ruptul capului să se ascundă printre tufe şi a căzut în mâinile vrăjmaşilor, aceştia ucigându-l imediat. Geo TOADER