Cand te apuci sa citesti Ubik, trebuie sa te pregatesti sa intri intr-o lume confuza, permanent schimbatoare si plina de minuni. Nimic nu pare sa stea unde ii este locul, obiectele par sa capete viata, iar viitorul si trecutul se intrepatrund. Ca cititor, nu stii ce sa mai crezi si, daca ai impresia ca ai inteles, te inseli. Philip K. Dick este un maestru cand vine vorba de idei care iti opresc mintea in loc.
Moratoriumul, locul unde poti vorbi cu cei dragi dupa moartea lor, pare sa domine intregul curs al evenimentelor. Iar sufletele canibale care salasuiesc intre zidurile Moratoriumului sunt vicioase si isi exprima in mod violent suprematia. Are loc o lupta permanenta intre cei mai puternici combatanti; talentele care pot prevedea viitorul si iti pot citi gandurile si antitalentele care blocheaza puterile supranaturale ale primilor.
Degradarea treptata a spatiului si timpului se strecoara in vietile personajelor care ajung sa nu mai recunoasca lumea in care traiesc. Acestea sunt marcate de schimbarile din jurul lor si de entitatea negativa care ii vaneaza pe rand si lasa in urma doar o mana de oase. Totusi Joe, eroul cartii si partenerii sai primesc ajutor de la patronul sau mort si de la sotia acestuia, deasemenea moarta. Acest ajutor inedit este oferit cu ajutorul talentelor precog si numeroaselor indicii presarate de-a lungul drumului spre solutia salvatoare.
Dar nimic nu este ce pare a fi si personajele trebuie sa fie pregatite la tot pasul pentru noi surprize. Liantul intregii carti este constituit de o substanta misterioasa care isi face aparitia de-a lungul timpului si spatiului sub diferite forme. Acesta este menit sa ofere ajutor si sa previna degradarea lumii si caderea acesteia in abisul trecutului.
Cartea are un impact puternic asupra cititorului deoarece prezinta viata de dupa moarte la o intensitate uimitoare. O viata pentru care merita sa te lupti si care iti poate fi furata in orice clipa. Aceasta lume creata de autor este marcata de un tumult intens. In iuresul evenimentelor parca nu ai timp sa respiri sau sa gandesti. Finalul contribuie doar la adancirea misterului, neoferind un raspuns clar.
“Eu sunt Ubik. Inainte ca Universul sa fie, eu sunt. Eu am facut sorii. Eu am facut lumile. Am creat fiintele vii. Si locurile unde locuiesc ele; le-am mutat aici, le-am asezat dincolo… Merg incotro vreau eu, fac ceea ce le spun. Eu sunt cuvantul si numele meu nu e niciodata rostit. Numele, pe care nimeni nu-l stie. Mi se spune Ubik, dar nu acesta mi-e numele. Eu sunt. Eu voi fi intotdeauna.”
Ubik reprezinta viata, sufletul colectiv al tuturor fiintelor vii.
Sursa: http://nemirabooks.ro
Adauga comentariul tau