Stephen King – Misterul regelui. Despre scris

Probabil ca cei care au citit macar un roman de Stephen King si care aud titlul “Misterul regelui” se gandesc ca e o alta carte despre fenomene iesite din comun, duble personalitati sau instincte criminalo-horroriste. Fals. Ceea ce ii contrazice este chiar continuarea titlului: “despre scris”. Totusi, se poate cadea si in cealalta extrema: daca e o carte plictisitoare, in care autorul are grija sa-si mentioneze toate cele o mie de romane publicate, toti banutii adunati si experienta capatata in lunga sa cariera de succes, incercand sa ne faca si pe noi sa punem mana pe pix (sau pe tastatura) si sa ne incercam norocul? Fals din nou.
“Misterul regelui. despre scris” nu este doar o alta autobiografie sau o carte de auto-ridicare in slavi, desi Stephen King foloseste ca baza propria viata, nu pentru a-si imagina cum raman bietii cititori cu gura cascata cand vad sumele exorbitante sau cum se lipsesc de parul din cap de ciuda, gandindu-se ca ei nu vor avea parte niciodata de un asemenea succes. Dimpotriva (ca doar nu e vreun autor sadic care vrea sa-si ucida cititorii prin tehnica socului), maestrul King ne invata cum sa trecem peste greutatile inceputului, sa continuam sa speram si sa luptam pentru ca potentialul nostru sa nu ramana inchis in propria minte (sau in hard-disk). In plus, tehnica pe care Stephen King o foloseste e destul de simpla si la obiect, fara sa introduca detalii inutile care nu ar reusi decat sa ne bage si mai mult in ceata, in loc sa raspunda intrebarilor deja existente.
“Misterul regelui” nu e doar un alt manual care iti spune ce sa scrii sau cum sa scrii. De fapt, King lasa imaginatia noastra sa ne inspire si nu ne da nicio idee despre ce subiecte ar trebui sa abordam la inceput – nimic despre vreo descriere a Zanei Primaverii sau despre naratiuni scurte si pline de intamplari – ci reiese clar ca ideile trebuie sa vina de la sine si ca nu trebuie sa le scoatem cu forta.

Cu siguranta King ne ajuta sa ne formam baza de care avem mare nevoie – “trusa cu unelte”, cum o numeste el, la care un scriitor apeleaza mereu, mai ales in situatii de criza si care devine din ce in ce mai bogata pe masura ce numarul paginilor scrise creste. Una din uneltele amintite de autor – cea mai importanta, daca ma intrebati pe mine – e vocabularul. Restul le veti afla daca veti hotari sa intrati in librarii si sa cumparati cartea (sau, daca va e mai usor, sa o comandati de pe pagina web a  Editurii Nemira) si chiar va sfatuiesc sa o faceti. Daca recenzia mea nu v-a convins, macar intrebati-va daca un mic ajutor – un imbold din partea unui autor consacrat – nu este exact ceea ce v-ar trebui pentru a trece la urmatorul nivel.
Inchei citandu-l pe Stephen King: Scrisul nu e viata, dar e un mod de a te intoarce la viata. Ganditi-va la asta.

Sursa: http://nemirabooks.ro