Cum poate România să obțină fonduri uriașe fără a majora taxele? Un expert explică: 'Ne-am permite tot ce avem nevoie'

România nu reușește să controleze cheltuielile, iar deficitul bugetar continuă să crească alarmant de la o lună la alta. Într-un interviu pentru „Adevărul”, analistul economic Adrian Negrescu explică soluțiile pentru rezolvarea acestei probleme, fără a recurge la majorarea taxelor și impozitelor.

România e statul din Uniunea Europeană cu cel mai mare deficit bugetar, mult peste acel 3% agreat de Bruxelles. De altfel, în acest moment este singura țară din spațiul comunitar aflată în procedură de deficit excesiv, iar asta încă din 2021.

Mai grav, recent, Comisia Europeană a înrăutățit prognoza de deficit pentru România. Noile date actualizate ale Bruxelles-ului arată că deficitul guvernamental ar urma să urce la 6,9% din PIB în acest an, iar în 2025 să mai adauge o virgulă și să se rotunjească până la 7% din PIB.

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2024 s-a încheiat cu un deficit de 57,29 miliarde lei, respectiv 3,24% din PIB față de deficitul de 27,35 miliarde lei, respectiv 1,70% din PIB aferent celor patru luni ale anului 2023.

Cu o lună în urmă, experții Comisiei Europene erau ceva mai optimiști. În aprilie, estimările executivului european indicau faptul că deficitul bugetar al României va depăși 6,5% din PIB în 2024, așa cum se arăta raportul de analiză a convergenței „România – Zona Euro Monitor” nr. 15/2024 – “Europa și pierderea dividendului păcii.”

Rezultă că în decurs de numai o lună lucrurile par să se fi înrăutățit, iar noile cifre sunt cu aproape o jumătate de procent mai mari.

Acest lucru se întâmplă și în condițiile în care România a încheiat anul 2023 cu deficit bugetar de 5,68% din PIB și cu noi promisiuni din partea politicienilor. Interesant este că deficitul bugetar va crește în pofida faptului că Guvernul României a majorat unele taxe din 2024, ceea ce teoretic ar fi trebuit să asigure un flux superior. Previzibil, pentru a acoperi aceste „găuri”, vor urma noi creșteri de taxe și impozite, din 2025, după alegeri. Numai că, așa cum avertizează analistul economic Adrian Negrescu, cheltuielile statului au crescut în 2024 față de 2023, iar noile taxe nu aduc sumele scontate.

TVA-ul nerecuperat ne-ar fi adus aproape de 3%

Deși ar exista soluții cel puțin pentru reducerea deficitului, autoritățile fie nu par să aibă suficientă voință pentru a le pune în aplicare, fie nu au mijloacele să o facă. Adrian Negrescu arată că, în timp ce Guvernul României crește taxele, statul, prin ANAF, este un foarte slab administrator ce nu reușește să colecteze sume uriașe, care reprezintă aproape 30% din PIB.

„Noi suntem pe locul 4 în Uniunea Europeană la economia subterană. Aproape 30 la sută din PIB reprezintă practic economie gri, economie neagră unde nu se plătesc taxe”, explică analistul.

Asta înseamnă mai multă economie gri, mai multă evaziune și zeci de miliarde de euro bani necolectați. Spre comparație, media europeană este la mai puțin de jumătate. Și asta nu e tot. Din toată această „halcă” uriașă de economie subterană, numai faptul că statul nu e capabil să colecteze TVA provoacă o gaură de circa 10 miliarde de euro. Iar TVA e doar o felie din această uriașă economie gri, în timp ce unii economiști estimează că, dacă ar ajunge la media UE, România ar recupera anual sume de 40-50 de miliarde de euro, aur curat pentru buget.

„TVA necolectată ne costă în fiecare an aproape 50 de miliarde de lei, de trei ori mai mult decât impactul maximal al creșterii tuturor taxelor aplicate în 2023, de exemplu, anul trecut, și asupra populației, și asupra mediului de afaceri”, explică analistul.

Taxele mari împing companiile spre evaziune

Mai mult, toate datele indică faptul că din 2025 vor crește din nou taxele, ceea ce înseamnă un efort suplimentar pentru companiile private și pentru populație. Această politică păguboasă a autorităților, care în loc să găsească soluții pentru a ajunge la un grad de colectare superior aleg să impună noi taxe, arată o gândire limitate, mai spune Adrian Negrescu.

În plus, subliniază el, prin aceste creșteri de taxe și impozite, noii guvernanți nu își vor atinge obiectivele, de a aduna mai mulți bani la buget. Explicația, dată tot de Adrian Negrescu, este simplă.

„Mai mult decât atât. Dacă creștem taxele astea nu înseamnă că vom încasa mai mult. Probabil multe dintre companii se vor duce în zona economiei gri, cum de altfel au și migrat în această perioadă, sunt din ce în ce mai multe companii, mai ales din zona micro-întreprinderilor care s-au dus, din păcate, spre economia gri, pentru că creșterea taxei pe cifra de afaceri a făcut victime în multe domenii de activitate, mai ales în sectorul serviciilor, în care, pe lângă creșterile alea de prețuri foarte mari, de peste 11% în primul trimestru, multe dintre servicii s-au dus, din păcate, la negru”, adaugă analistul economic.

Concluzia sa este că România nu ar trebui să crească taxele, iar astfel să pedepsească economia și populația pentru lipsa de performanță a ANAF.

„Nu ar trebui să creștem taxele în România, pentru că avem de unde să recuperăm din economie, 50 de miliarde de lei în fiecare an numai din TVA pe care nu îi colectăm, altfel spus nu-i recuperăm. Deci este o ineficiență a statului, o lipsă crasă de know how în materie de colectarea banilor publici. Noi avem o problemă majoră de colectare, cea mai mare problemă din Uniunea Europeană la acest capitol”, punctează el.

Și chiar dacă s-au făcut câțiva pași înainte, iar Ministerul Finanțelor caută noi soluții, este puțin probabil ca situația să se îmbunătățească semnificativ în următorii doi sau trei ani, crede Adrian Negrescu. Chiar dacă pare un verdict dur, explicația este una simplă și în acest caz.

„Da, se fac pași înainte, este această e-factură, sunt toate celelalte e-uri economice și fiscale introduse de către Ministerul Finanțelor, dar care nu par să funcționeze la justa valoare. Pe e-factura, de exemplu, noi în momentul de față trimitem toate facturile în sistem, dar abia peste doi ani de zile este probabil ca Ministerul Finanțelor să aibă acel modul de monitorizare a facturilor, de identificare a zonelor de risc și de analiză cu inteligența artificială a încasărilor banilor în economie. Până atunci se adună date și nimic altceva”, atrage atenția Negrescu.

„Am pus carul înaintea boilor”

Concluzia la care ajunge analistul economic este una fără echivoc. „Noi am pus carul înaintea boilor din punct de vedere fiscal și n-am reușit practic să eficientizăm procesul de colectare a banilor publici. Și mai mult decât atât, eu cred că am ratat o șansă istorică de a demonstra românilor că dacă cer bon fiscal, dacă cer factură de fiecare dată când fac o plată se ajută pe ei, ne ajutăm cu toții, pentru că având bani la buget, ne permitem să construim tot ce avem nevoie, de la spitale, grădinițe, școli, drumuri și la tot ceea ce ține de o viață decentă”, încheie Adrian Negrescu.

Ce se poate face cu 10 miliarde de euro

Dacă Adrian Negrescu a avansat suma de 50 de miliarde de lei atunci când a vorbit de colectarea păguboasă a TVA, este interesant ce s-a putea face cu acești bani. Practic, din 50 de miliarde de lei, care reprezintă echivalentul a 10 miliarde de euro, România aproape că ar rezolva dintr-un foc problema deficitului excesiv.

Metroul din Cluj are costuri estimate la aproape 14 miliarde de lei, adică ceva mai puțin de trei miliarde de euro. Rezultă că din cei 50 de miliarde de lei s-ar putea finanța într-un singur an construirea, de la zero a cel puțin trei rețele de metrou, în București și Cluj, ba chiar și într-un al treilea oraș. Sau trei autostrăzi precum Sibiu – Pitești, în condițiile în care cei 109 km care mai sunt de realizat din Autostrada 1 Sibiu – Pitești costă circa 2,7 miliarde de euro.

De asemenea, într-un singur an s-ar putea finanța 12 spitale uriașe precum Spitalul Regional de la Iași, ale cărui costuri sunt estimate la 700 de milioane de euro.