România se îndatorează din ce în ce mai mult

Pentru a putea susține super-ofertele electorale, guvernul îndatorează tot mai mult România și o pune într-o poziție delicată față de marile agenții de rating, ceea ce ar putea majora costurile împrumuturilor.

Statul a început să se împrumute pe scadența mai îndepărtate, pentru a reduce astfel presiunea în cazul plății dobânzilor, în condițiile în care de la începutul acestui an suma atrasă depășește 168 miliarde lei.

Joia trecută, Finanțele au atras 599 milioane lei cu scadența aprilie 2035, față de o valoare programată de 200 milioane lei, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,79%.

Luni, Trezoreria s-a împrumutat cu 667 milioane lei, printr-o licitație de titluri de stat care a avut o valoare programată de 500 milioane lei. Obligațiunile sunt scadente în aprilie 2031 iar Finanțele vor plăti o dobândă medie anuală de 6,64%.

Aceste sume sunt mici dacă avem în vedere că joia trecută, România s-a împrumutat de pe piețele externe aproape 5 miliarde de euro, printr-o emisiune de obligațiuni cu scadența la 7 ani în euro, 20 de ani în euro, respectiv 7 ani în dolari.

Totodată, Ministerul de Finanțe se pregătește să lanseze, în curând, pe piața japoneză emisiuni de tip Samurai cu scadențele la 3 ani, 5 ani, 7 ani, 10 ani, 15 ani și 20 ani.

Lichiditatea excesivă din piața monetară a redus sau chiar a anulat operațiunile interbancare. Așa s-a întâmplat luni, când, conform BNR, „nu s-au înregistrat tranzacții. În consecință, indicele zilnic (ROBOR) nu va fi calculat pentru ziua respectivă”.

Aceeași evoluție se înregistra și marți, iar indicii ROBOR se situau luni la valori apropiate de cele din mai 2022. Cel la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,55%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a consolidat la 5,61% iar cel la 12 luni la 5,65%.

Cotațiile din piața valutară au crescut la 4,974 – 4,976 lei, ceea ce a ridicat media monedei unice de la 4,9741 la 4,9757 lei, una din cele mai consistente aprecieri din ultimele luni.

Euro se tranzacționa în culoarul 1,1103 – 1,1146 dolari iar media monedei americane a scăzut de la 4,9783 la 4,9683 lei.

Lira sterlină a depășit pragul de 1,20 euro iar media ei a urcat de la 5,9502 la 5,9772 lei. Cursul francului elvețian a crescut la 5,2667 lei.

Septembrie a devenit luna recordurilor pentru metalul galben. Marți, prețul gramului de aur a crescut la 377,8501 lei, al patrulea maxim consecutiv, după ce uncia a urcat până la 2.640 dolari.

În regiune, media monedei maghiare s-a depreciat la 394,91 forinți/euro. În schimb, cursul celei maghiare s-a întărit la 4,2668 zloți/euro.

Bitcoin se tranzacționa între 62.746 și 63.933 dolari, iar ethereum fluctua în culoarul 2.611 – 2.666 dolari. Analiză transmisă de Agenția Domus M&D