Dependența de ecrane, provocarea erei digitale pentru sănătatea mintală și fizică

 * pe holurile școlilor din Iași, copiii stau înghesuiți în pauza mare, fiecare cu ochii într-un ecran * pe chipurile lor, o gamă de emoții fragmentate: un zâmbet ușor pentru un mesaj primit, o sprânceană ridicată pentru o notificare neașteptată * ce lipsește este interacțiunea reală, râsul colectiv sau simplul schimb de priviri * imaginea, tot mai des întâlnită, este emblema unei provocări globale: dependența de ecrane

Obezitatea, tulburările de vedere, anxietatea, depresia și izolarea socială sunt doar câteva dintre problemele de sănătate din ce înce mai frecvente cu care se confruntă copiii și adolescenții din cauza timpului excesiv petrecut pe gadgeturi, în fața calculatorului sau a televizorului. Această tendință, alimentată de dezvoltarea tehnologică rapidă, se dovedește a fi un paradox al progresului: beneficii incontestabile pentru educație, comunicare și divertisment, dar și riscuri considerabile pentru sănătatea fizică și mentală.

În România, deși prevalența oficială a tulburărilor mintale este scăzută comparativ cu alte țări europene, subdiagnosticarea masivă ascunde dimensiunea reală a problemei. Aproximativ 22.000 de copii și adolescenți sunt afectați de tulburări psihice, iar simptomele includ iritabilitate, anxietate, minciuni pentru ascunderea timpului petrecut pe ecrane și schimbări de dispoziție atunci când accesul la dispozitive este restricționat.

Impactul utilizării necontrolate a tehnologiei este vast și divers. Postura incorectă, oboseala oculară, durerile de cap și tulburările de somn sunt doar câteva dintre consecințele directe ale utilizării excesive a ecranelor. Riscul de obezitate crește din cauza lipsei de activitate fizică, iar durerea în zona gâtului și a spatelui devine o problemă frecventă. Depresia și anxietatea sunt accentuate de izolarea socială și de contactul limitat cu lumea reală. Dependența de ecrane reduce capacitatea de a gestiona stresul și de a dezvolta relații interumane autentice. Timpul excesiv petrecut în mediul virtual duce la scăderea randamentului în școală sau la locul de muncă, reducând capacitatea de concentrare și motivația. Utilizarea intensivă a tehnologiei afectează relațiile cu familia și prietenii, favorizând conflictele și izolarea socială.

„Pentru a combate aceste efecte, este crucial să ne regândim raportul cu tehnologia. Stabilirea unor limite clare pentru utilizarea dispozitivelor, implicarea în activități recreative precum sportul, cititul sau artele și promovarea socializării directe pot contribui la echilibrarea vieții digitale cu cea reală. Este esențial ca adulții să fie modele pentru tineri, arătându-le că lumea offline oferă oportunități autentice pentru dezvoltare personală și conectare emoțională”, a explicat psihoterapeutul Letiția Popa.

Timpul excesiv petrecut în mediul virtual duce la scăderea randamentului în școală sau la locul de muncă, reducând capacitatea de concentrare și motivația. Utilizarea intensivă a tehnologiei afectează relațiile cu familia și prietenii, favorizând conflictele și izolarea socială.

Soluțiile propuse includ stabilirea unor limite clare pentru utilizarea dispozitivelor, implicarea în activități recreative precum sportul sau artele, și accesarea suportului profesional în cazurile grave. Este esențial ca părinții și cadrele didactice să joace un rol activ în ghidarea tinerilor spre un comportament digital sănătos.

Maura ANGHEL

Ecranele sunt un instrument puternic al progresului, dar utilizarea lor excesivă are consecințe care nu pot fi ignorate. Un echilibru între lumea digitală și cea reală nu este doar o alegere, ci o necesitate pentru bunăstarea noastră fizică și mentală.