Cum se formează preferințele alimentare. „Gustul e în cap, nu în gură!”

Medicul nutriționist Mihaela Bilic a recunoscut că gusturile și preferințele se formează în urma unor experiențe alimentare plăcute. „Memoria e mai importantă decât papila, când vine vorba de mâncare!”, subliniază dr. Bilic.

Ce este gustul și cum îl percepem

Conform explicațiilor oferite de Mihaela Bilic, gustul este o combinație între stimulii primiți de la receptorii de gust și miros, cu o componentă emoțională puternică. Fiecare persoană are un număr și o diversitate proprie a receptorilor gustativi, ceea ce ne face să fim unici în preferințele noastre alimentare.

„Mâncarea nu înseamnă doar combustibil pentru organism, este și plăcere pentru simțuri. Percepția gustului are loc în creier și este o combinație între stimulii primiți de la receptorii de gust și miros. Simțul gustativ apare încă din stadiul de embrion, însă numărul și diversitatea receptorilor variază de la o persoană la alta. Cu alte cuvinte suntem cu toții diferiți când e vorba de gusturi. Lucrurile sunt mai complicate de atât, orice experiență gustativă are două componente: una anatomică, care înseamnă percepția celor 4 gusturi de bază-acru, amar, dulce, sărat: una emoțională, care corespunde cuvintelor îmi place/nu-mi place; alimentul este asociat mental cu o anumită trăire sau experiență avută în timpul degustării”, a explicat dr. Bilic.

Nutriționistul subliniază că, cu excepția zahărului, preferințele noastre alimentare nu sunt dictate genetic. Acestea sunt rezultatul experiențelor gustative acumulate de-a lungul timpului.

„În afară de zahăr, nu suntem programați genetic să iubim un aliment. Toate preferințele alimentare pe care le dezvoltăm sunt rezultatul experiențelor gustative avute de-a lungul timpului”, explică Mihaela Bilic.

Gustul se formează în funcție de contextul emoțional

Mihaela Bilic evidențiază importanța atmosferei plăcute din jurul mesei și modul în care familia apreciază anumite alimente în influențarea preferințelor alimentare ale copiilor.

„Dacă îi obligați să mănânce sau nu gătiți pe placul lor un anumit aliment, riscați ca ei să dezvolte aversiune pentru multe feluri de mâncare. Participarea copiilor la activitățile din bucătărie este esențială pentru împrietenirea lor cu alimentele. Atmosfera din jurul mesei și felul în care ceilalți membri ai familiei apreciază un anumit produs îl va face pe copil să-l consume chiar dacă gustul este unul greu de acceptat. Cel mai bun exemplu este gustul amar-există copii care consumă cu plăcere salată de andive pentru simplu fapt că toată familia face asta”, spune dr. Bilic.

„Indiferent de ADN-ul nostru anatomic, educația gustului se face în funcție de mediu și de contextul emoțional. Gustul se învață și se diversifică pe bază de experiențe alimentare plăcute. Memoria e mai importantă decât papila, când vine vorba de mâncare!”, concluzionează medicul nutriționist.