Cum au pârjolit rușii uzina-simbol unde a fost ucis liderul sindical Virgil Săhleanu. Omul oligarhilor, apropiat al lui Toni Greblă

Fabrica de țevi din Iași a avut o istorie zbuciumată și cu un final tragic. În primul rând, pentru că un om care s-a opus unei privatizări ilegale a fost asasinat. Apoi, pentru că fabrica a intrat pe mâinile unor ruși specializați în devalizarea companiilor din fostele țări socialiste.

Asasinatul

Înființată în 1962, Uzina Metalurgică din Iași s-a dovedit după revoluție, ca mai toate uzinele comuniste din România, ineficientă. Iar în anul 1997, redenumită TEPRO Iași, a fost pregătită de către Fondul Proprietății de Stat (FPS) pentru privatizare.

După mai multe încercări eșuate, uzina a fost cumpărată, doi ani mai târziu, de compania Zelezarny Veseli, patronată de milionarul ceh Zemek Zdenek (condamnat în Cehia, în ianuarie 2022, pentru fraude, împreună cu cei doi fii ai săi).

Radu Sârbu, șeful FPS de atunci, dezvăluia că privatizarea TEPRO în defavoarea Asociației Salariaților a fost posibilă pentru că ”managerul de atunci a trădat echipa pe care o conducea şi a preferat să destăinuie cehilor de la Zelezarny Veseli conţinutul ofertei financiare pe care asociaţia salariaţilor o pregătise pentru Fondul Proprietăţii de Stat”.

Au urmat o serie de procese deschise de liderul de sindicat Virgil Săhleanu prin care s-a contestat legalitatea privatizării.

Virgil Sahleanu

Ca să-i închidă gura, Frantisek Priplata, reprezentantul companiei cehești în România, a ordonat asasinarea lui.
Ads

Astfel, în anul 2000, la două luni după ce se obține în instanță anularea privatizării, Săhleanu este ucis. Asasinii au fost condamnați, iar instigatorul lor, Priplata, a scăpat fugind acasă, în Cehia.

După acest episod tragic, contractul de privatizare a fost desființat, iar cehii s-au retras cerându-și banii înapoi. Astfel, în 2009, judecătorii au obligat AVAS să plătească aproximativ 4 milioane de dolari firmei cehe, cu toate că TEPRO fusese băgată de noii patroni în datorii imense.

În 2003, după o bătălie între mai multe companii (printre care și una din grupul Mechel) societatea a fost cumpărată de LNM Holdings NV, parte a grupului ArcelorMittal și redenumită ArcelorMittal Tubular Products Iași. Dar această reprivatizare nu a ajutat prea mult și uzina intră și mai tare în declin.

Așa că, în același an, noul proprietar vinde către firma ieșeană Technosteel LBR două hale de producție din cadrul TEPRO.
Ads

Doi ani mai târziu, după achitarea ultimei tranșe, Technosteel LBR își mută sediul social la TEPRO, în calea Chișinăului.

Înființată în 2003, Technosteel LBR îi avea ca acționari pe Technosteel Holding din Elveția și Technosteel SRL din București.

Istoria Technosteel

La începutul anilor 90, a fost înființată, în orașul rusesc Magnitogorsk, firma Technosteel AMT Ural. Rolul companiei era de a reprezenta interesele mai multor combinate metalurgice din Rusia pe piața vest și est-europeană, în special Mechel (fosta Conres) și MMK.

În 1998, când în România se declanșase deja amplul proces de privatizare, rușii înființează la București firma Technosteel SRL care, în scurt timp, devine parte a unui grup de firme care avea același scop, de a reprezenta oțelăriile rusești.

Astfel, grupul cuprindea Technosteel GmbH din Dusseldorf, Germania, Technosteel Holding din Elveția, Tehnosteel HVT din Muntenegru, Technosteel SRO din Serbia, Technosteel Vest SRL din Caraș Severin și firma de început, Technosteel AMT din Magnitogorsk-Rusia.
Ads

Până să intre Mechel în România (compania rusească care a pus la pământ cinci oțelării din românești), Technosteel a vândut produsele acestora și ale MMK pe piața românească.

Igor Zyuzin

De-a lungul timpului, Technometal SRL a participat la mai multe privatizări cum ar fi Grandmetal SA din București sau TEPRO din Iași.

Societatea comercială funcționează și acum și este deținută de rusul Denis Suraki – 46 de ani - și moldoveanul Veceslav Surachi – 68 de ani - (ambii deveniți cetățeni români și care probabil că sunt tată și fiu).

De altfel, Denis Suraki, unul dintre acționarii Technosteel, a fost translatorul oligarhilor Igor Zyuzin și Vladimir Iorich (proprietarii Mechel) când aceștia vizitau România.

Devalizarea

În anul 2002, rușii înființează în Elveția firma Technosteel Holding (dizolvată în 2014) care, un an mai târziu, împreună cu Technosteel SRL din București, fondează la Iași firma Technosteel LRB.
Ads

Cu această firmă, rușii participă, în 2003, la reprivatizarea TEPRO după retragerea cehilor de la Zelezarny Veseli.

Pierzând în fața indienilor de la ArcelorMittal, Technosteel LRB se mulțumește să cumpere de la aceștia două hale de producție cu suma de 80 de miliarde de lei vechi.

Doi ani mai târziu, firma elvețiană devine unic acționar al Technosteel LRB, iar în 2009, Technosteel LBR închide deja una dintre hale și pe suprafața de patru hectare demarează un proiect imobiliar.

Apoi, în 2010, Technosteel Holding din Elveția își cesionează toate părțile către Roprom SRL din Iași (reprezentată de moldoveanul David Segal), firmă care, în 2012, este dizolvată. Deci Roprom a fost înființată în 2009, devine acționarul Technosteel LRB și, trei ani mai târziu, este radiată.

Iar în locul Roprom apar ca acționari moldoveanul David Segal, rusul Sergey Zonenko și românii Adrian Gavrilă (foștii acționari de la Roprom) și Radu Sabin.

În 2014, Technosteel LBR obține și o finanțare din fonduri europene, de 6,3 milioane de lei, prin programul POSCCE.
Ads

Technosteel LBR

Și începe declinul. Dacă în 2014, societatea a avut o cifră de afaceri de 147 milioane lei și un profit de 328 mii lei, în următorul an, cifra de afaceri a fost de 82 milioane lei și un profit de 822 mii lei.

Paradoxal, deși cifra de afaceri s-a înjumătățit în decursul unui singur an, compania a înregistrat un profit de aproape trei ori mai mare în același interval de timp.

Concomitent cu acest paradox se demarează și devalizarea TEPRO printr-o serie de firme căpușă deținute chiar de acționarii firmei ieșene și care au scos banii din țară.

În 2016 fabrica de țevi din Iași intră în insolvență cu o datorie de 109 milioane lei, iar creditorii se înghesuie să se înfrupte din leșul financiar. Urmează concedierea angajaților și afundarea și mai adânc în datorii.

Înainte de intrarea în insolvență, acționarii Technosteel LRB au dezvoltat o caracatiță de firme căpușă prin care au fost externalizate activitățile și bunurile fabricii de țevi. Cu cât datoriile fabricii de țevi creșteau, cu atât mai prospere deveneau aceste firme.

Firme care au făcut fabrica de țevi datoare au cerut apoi insolvența acesteia.

Technosteel LRB începe să vândă din bunuri dar datoriile se tot măresc ajungând, în 2018, la peste 125 de milioane lei. Iar vânzarea de bunuri continuă și în zilele noastre.

O parte dintre creditorii privați și-au recuperat creanțele, iar statul român a rămas și de această dată cu buza umflată.

Scandalul struților și prietenul lui Toni Greblă

Denis Suraki, acționarul firmei Technosteel SRL de la care a început totul, a apărut într-un scandal legat de Toni Greblă, fost prefect și senator de Gorj, judecător la Curtea Constituțională și numit recent în funcția de prefect al Capitalei.

Toni Grebla este noul prefect al Capitalei. Ce acuzatii i-a adus DNA in trecut

În 2015, DNA l-a acuzat pe Toni Grebla că ar fi vrut sa eludeze embargoul impus Rusiei asupra importurilor de alimente din UE si a încercat sa exporte alimente prin Turcia. Mai târziu, Greblă a fost găsit nevinovat.

În tăvălugul declarațiilor din această anchetă, Suraki apare ca un apropiat al lui Toni Greblă pentru care fostul senator a încercat să intervină în obținerea unor finanțări pentru o fermă de struți pe care rusul o deținea în județul Giurgiu.

Pe lângă această favoare, Toni Greblă i-ar fi sprijinit și în proiectul „Dropia”, privind repopularea cu animale pe cale de dispariție, în speță dropia, din fonduri europene. Greblă l-ar fi însoțit pe Suraki la ministrul Apărării și la cel al Mediului pentru a găsi o locație pentru creșterea dropiilor și pentru a accelera programul.