Guvernul a lansat Planul de relansare economică. Iohannis: Traversăm o criză mondială fără precedent, iar răspunsurile trebuie să fie pe măsură

Dimensiune font:

| 02-07-2020 06:05

Românii merită o rețea de autostrăzi la nivel european, un sistem energetic puternic în plan național și regional, industrii și servicii competitive, iar toate acestea sunt posibile numai prin accelerarea proiectelor majore de investiții, într-o manieră eficientă și transparentă, a declarat miercuri președintele Klaus Iohannis, prezent la evenimentul de lansare a Planului Național de Investiții și Relansare Economică al Guvernului. El a susținut că a primit asigurări de la Executiv că în anii următori vor fi finalizate lucrările de infrastructură aflate în prezent în mare întârziere și vor fi începute noi proiecte, între care autostrada Pitești-Sibiu, drumul expres Pitești-Craiova, autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași - Ungheni, autostrada Ploiești – Comarnic - Brașov și Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Suceava.

Ludovic Orban a vorbit, la ceremonia de lansare a programului de relansare economică, despre schimbarea modelului de dezvoltare economică - unul bazat pe investiții, digitalizare, inovare, creșterea competitivității. "Este momentul ca liderii politici să iasă din mlaștina demagogiei și populismului, din discursul SF, care creează așteptări ce nu pot fi onorate. Vremea în care politicienii promiteau luna de pe cer trebuie să înceteze. Din partea Guvernului trebuie să se audă adevărul și doar vocea rațiunii, bazat pe un suport real de dezvoltare", a susținut Orban.

El a spus că în cel mult o lună Guvernul va adopta toate actele normative pentru implementarea măsurilor din programul economic.

Guvernul a lansat miercuri, în prezența președintelui Klaus Iohannis, planul de relansare economică de peste 100 de miliarde de euro - ”Reclădim România - Planul naţional de investiţii şi de relansare economică”. Evenimentul a avut loc de la ora 18.00 la Clubul Diplomatic.

Cele mai importante declarații:

Klaus Iohannis:

Îmi face o deosebită plăcere să fiu astăzi, alături de dumneavoastră, la acest moment de importanță majoră pentru România de mâine. Cu toții traversăm o perioadă deosebit de dificilă, cu restricții și constrângeri, ale căror efecte le-am resimțit din plin în plan sanitar, social, dar, din păcate, și economic.
Chiar dacă avem de gestionat în continuare provocările actualei crize sanitare, trebuie, în egală măsură, să pregătim cele mai potrivite instrumente economice pentru a merge mai departe, cu hotărâre și optimism, pentru a face posibilă dezvoltarea României. Depinde numai de noi să transformăm provocările actuale în oportunități, să înțelegem mai bine problemele cu care ne confruntăm și să identificăm cele mai bune soluții.
Pe fondul pandemiei generate de noul coronavirus, România s-a confruntat cu cea mai dificilă perioadă din ultimii 30 de ani, moment care a scos în evidență lipsa cronică de preocupare și de viziune a guvernărilor anterioare, care nu au lăsat resurse economice și sanitare suficiente pentru o reacție urgentă în fața unei crize. În acest context, activitatea Guvernului s-a concentrat pe identificarea rapidă de soluții.
Prin implicarea maximă din partea autorităților s-a reușit gestionarea unei situații foarte complicate și în permanentă evoluție, care a necesitat o continuă reajustare a măsurilor. De aceeași seriozitate și implicare avem nevoie și în continuare, pentru că, de acum înainte, eforturile trebuie canalizate cu și mai mare forță spre identificarea oportunităților care să genereze dezvoltare pe termen mediu, dar și pe termen lung.
În contextul socio-economic actual, tot mai complex în plan regional și global pe fondul crizei COVID-19, trebuie să ne adaptăm la noile condiții, să devenim mai competitivi, să devenim mai flexibili.
Traversăm o criză mondială fără precedent, iar răspunsurile noastre trebuie să fie pe măsură. Avem nevoie să direcționăm resursele și energiile noastre, în mod inteligent, înspre susținerea economiei, ca element vital pentru asigurarea coeziunii economice și sociale.
A venit astăzi momentul ca toate măsurile pe care le adoptăm în domeniul economic să fie incluse într-un plan, într-un singur plan, și să turăm motoarele pe calea relansării economice. Așa cum știți, m-am implicat direct, împreună cu premierul și cu membrii Guvernului, în dezbaterea și identificarea celor mai bune măsuri de relansare economică, pornind de la consultările cu mediul de afaceri, de la nevoile economiei, dar și ale salariaților.
Am susținut, de la bun început, necesitatea unei abordări pro-active, care să mențină locurile de muncă și să sprijine companiile românești. Această abordare presupune un nou model de dezvoltare economică, bazat pe măsuri adaptate noii economii, un model economic axat pe investiții în infrastructură, pe digitalizare și inovare, pe competitivitate și export de produse cu valoare adăugată ridicată.
În toamna anului trecut, am propus o nouă viziune economică, România prosperității și a competitivității, România creșterii sustenabile, prin investiții, exporturi, inovare și spirit antreprenorial. Românii au arătat clar că își doresc o dezvoltare sănătoasă și durabilă, care să ofere speranță și predictibilitate pentru mediul antreprenorial și să ducă la creșterea reală a nivelului de trai.
Modelul economic al guvernării sau al guvernărilor PSD din ultimii ani, bazat exclusiv pe consum și fără nicio viziune pe termen lung, a neglijat total așteptările românilor, care au sperat că viața lor se va îmbunătăți semnificativ și durabil. Românii ar fi trebuit să beneficieze deja de infrastructură de transport modernă și europeană, de școli demne de secolul XXI, de spitale performante, de acces la rețeaua de gaze, de securitate energetică, de industrie competitivă și agricultură prosperă, pe măsura potențialului de care dispunem noi în România.
În schimb, România este pe ultimul loc din Uniunea Europeană la calitatea drumurilor și în jumătatea inferioară în clasamentul eficienței transportului. În ceea ce privește digitalizarea – adică vârful de lance al economiei moderne, lucrurile, din păcate, stau la fel de rău. Ne situăm pe locul 26 în Uniunea Europeană, iar relația dintre stat și cetățean este continuu îngreunată de absența pe scară largă a serviciilor publice digitale.
Însă am realizat, în această perioadă dificilă, că ceea ce ani de zile a fost imposibil a devenit, iată, posibil și trebuie să se transforme, cât mai curând, în normalitate. Sub presiunea crizei provocate de coronavirus, au fost găsite soluții pentru digitalizarea activității în administrația publică și nu numai. Este important să înțelegem că toate aceste progrese acumulate acum în criză trebuie accelerate și duse mai departe.
Avem o singură cale de a ne dezvolta economic, sănătos și durabil: să investim în viitorul nostru și să reclădim România din temelii. Acesta este îndemnul pe care l-am adresat Guvernului, să avem un plan de investiții prin care să refacem încrederea mediului economic, dar și a românilor în perspectivele noastre de dezvoltare. Numai prin investiții vom putea relansa economia, numai prin investiții vom putea oferi speranță și oportunități întreprinzătorilor, dar, în același timp, și angajaților.
Lecțiile dure ale acestei pandemii ne-au arătat că este absolut obligatoriu să ne consolidăm securitatea sanitară, alimentară, energetică și tehnologică. Am încurajat Guvernul să ia în considerare toate aceste aspecte în pregătirea Planului de relansare economică, axat pe rezultate concrete. Am lucrat împreună pentru a ne asigura că Planul este fundamentat pe baze solide și că include cele mai importante și mai urgente proiecte de investiții, de care România are mare nevoie acum și în viitor.
Românii merită o rețea de autostrăzi la nivel european, un sistem energetic puternic în plan național și regional, industrii și servicii competitive. Putem avea toate acestea numai prin accelerarea proiectelor majore de investiții, într-o manieră eficientă, profesionistă și transparentă.
Sunt obiective majore care se pot atinge prin muncă și dedicare, nu prin declarații populiste, precum cele ale guvernanților din ultimii ani, lipsite de orice efect și rămase la stadiul de promisiuni deșarte.
Guvernul m-a asigurat că, în anii următori, vor fi finalizate lucrările de infrastructură aflate în prezent în mare întârziere și vor fi demarate noi proiecte consistente. Între acestea se află autostrada Pitești-Sibiu, drumul expres Pitești-Craiova, autostrada Târgu Mureș – Târgu Neamț – Iași - Ungheni, autostrada Ploiești – Comarnic - Brașov și Ploiești – Buzău – Focșani – Bacău – Suceava.
Însă orice plan de investiții ambițios necesită finanțare pe măsură. Din acest motiv, fondurile europene trebuie să devină pilon esențial al dezvoltării noastre. România nu mai are voie să rateze nicio oportunitate de finanțare și de dezvoltare, și nici să urmărească mize mici, de moment, legate eventual de interese electorale. Este important să valorificăm cât mai bine mecanismele europene de finanțare, cum sunt, de exemplu, inițiativa SURE și Planul european de redresare economică. De exemplu, SURE este un instrument deosebit de util, deoarece sprijină atât angajații, cât și companiile, prin posibilitatea păstrării locurilor de muncă.
Avem datoria ca, în următorul exercițiu financiar european, să fructificăm pe deplin oportunitățile de dezvoltare oferite de fondurile europene. Cu sprijinul acestora, vom putea susține întreprinderile mici și mijlocii, cercetarea și inovarea, investițiile în rețelele de transport transeuropene, toate cu scopul de a stimula creșterea economică și de a crea locuri de muncă productive și cât mai bine plătite, pentru românii din țară, dar și pentru cei care se întorc acasă din străinătate.
Domnule prim-ministru, doamnelor și domnilor miniștri, aveți oportunitatea, dar mai ales datoria de a accelera implementarea măsurilor și a programelor de investiții din acest Plan de relansare, cu rezultate concrete și efecte directe asupra prosperității cetățenilor noștri. Eu am toată încrederea că, împreună cu românii, vom depăși dificultățile actuale și vom pune bazele României Normale, care să ne ofere tuturor un viitor mai bun în țara noastră.

Ludovic Orban:

Deja domnul președinte a făcut o referire clară la schimbarea modelului de dezvoltare economică a României. Urmăm un model care este bazat pe investiții, bazat pe digitalizare, bazat pe inovare, pe transfer tehnologic, bazat pe creșterea competitivității, pe creșterea productivității, bazat pe creșterea capacității companiilor din România de a face față competiției la nivel global, bazat pe creșterea semnificativă a exporturilor. În programul pe care l-am elaborat împreună cu președintele României, echipa președintelui, echipa guvernamentală, toți partenerii noștri din mediul de afaceri, din organizațiile profesionale, am încercat să ținem cont de problemele cu care se confruntă România, probleme care în mare parte au fost accentuate de criza economică declanșată de epidemia de COVID-19. Am constatat că accesul companiilor la capital, la resurse, accesul companiilor la tot ceea ce înseamnă resursele care pot fi mobilizate, fie din fonduri europene, fie din zona financiar-bancară și toate categoriile de resurse, este extrem de dificil și extrem de restrâns. Din acest motiv, am gândit încă de la începutul crizei să asigurăm cât mai multe lichidități în companii. Cele mai multe măsuri pe care le-am luat au urmărit acest obiectiv. De la viteza de rambursare a TVA-ului, viteza de decontare a concediilor medicale și toate celelalte măsuri, suspendarea executărilor, popririlor, posibilitatea de reeşalonare a scadențelor la bugetul de stat și o serie de alte măsuri, împreună cu IMM Invest, care a urmărit creșterea accesului la capital din zona financiar-bancară pentru IMM-urile din România, au urmărit acest obiectiv.
Pe lângă IMM Invest, sunt în măsură să vă anunț că în curând vom primi aprobarea și pentru schema de ajutor de stat pentru garantarea creditelor și pentru companiile care nu sunt IMM-uri, o schemă de ajutor de stat care va veni în sprijinul companiilor care sunt confruntate cu probleme de lichiditate, care au nevoie de resurse financiare atât pentru investiții, cât şi pentru capital de lucru.
O altă problemă pe care am constatat-o și pe care încercăm să o remediem prin intermediul programului nostru este fluiditatea circulației banilor între companii. O mare parte din companiile din țări mai dezvoltate se finanțează de pe bursă, se finanțează din sistemul financiar bancar. Companiile din România au o mare dependenţă de finanţarea prin intermediul creditului comercial, mai exact prin legăturile care există între companii. Pentru a preveni riscurile de scurtcircuitare a relațiilor comerciale în cazul în care o companie intră în probleme financiare și poate să afecteze întreg lanțul valoric și toți partenerii comerciali, am gândit o schemă prin care să încurajăm asigurarea creditului comercial, a creditului furnizor, prin garantarea asigurării creditului comercial pentru a putea să mai pasăm printr-o schemă economică eventualele situații care pot să genereze blocaje în fluxurile financiare, în relațiile comerciale dintre companii. De asemenea, am gândit un sistem de garantare a factoring-ului care, de asemenea, este destinat tot acestui obiectiv de a asigura fluiditatea fluxurilor financiare și posibilitatea de a interveni în sprijinul companiilor care se află în dificultate și a tuturor companiilor din lanțul de legături economice al fiecărei companii.
De asemenea, investițiile sunt extrem de importante și, repet, pe lângă IMM Invest am gândit și alte instrumente de finanțare a investițiilor pentru companii, cum ar fi schema de garantare pentru leasingul de echipamente; de asemenea, am gândit un întreg sistem de granturi pentru companii, în special pentru întreprinderi mici și mijlocii, care să fie finanțat din fonduri europene atât pe măsura 2.1 cât și pe măsura 2.2 pe POR, de asemenea un grant pentru care am mobilizat peste un miliard de euro, un grant de repornire, de asigurare a capitalului de lucru, pentru repornirea companiilor care au fost afectate în cel mai înalt grad de epidemia de COVID-19; de asemenea, grant de investiții de diferite categorii, fie granturi pentru microîntreprinderi sau întreprinderi mici și mijlocii de până în 200 de mii de euro, între 200.000 de euro și un milion de euro, și, de asemenea, granturi mai mari care vor fi derulate prin intermediul măsurii 2.2 din Programul Operațional Regional, granturi între 2 și 6 milioane de euro, granturi care sunt necesare pentru a susține investițiile companiilor în dezvoltare.
Daţi-mi voie să vă spun câteva cuvinte despre gândirea noastră asupra rolului guvernului. Am să încep prin a vă spune că este momentul ca liderii politici să iasă din mlaştina demagogiei și populismului, din discursul science-fiction care nu are nici o legătură cu legitățile economice și care creează așteptări care nu pot fi onorate. Vremea în care politicienii promiteau marea cu sarea și promiteau luna de pe cer şi ofereau praful de pe tobă trebuie să înceteze. Responsabilitatea în mesajele publice din partea guvernanților, din partea liderilor politici trebuie să fie dominantă, iar din partea guvernului trebuie să se audă adevărul, vocea rațiunii și doar lucruri care într-adevăr pot fi realizate și bazate pe realități economice, bazate pe legități economice, bazate pe un suport real de dezvoltare. Dezvoltarea economică, care trebuie să ducă la ridicarea nivelului de viață pentru fiecare cetățean din această țară, nu se poate baza decât pe investiții, pe creșterea competitivității economiei românești a companiilor din România, iar, aici, guvernul trebuie să aibă viziune, voință, să mobilizeze resurse, să fie în dialog și parteneriat cu mediul de afaceri pentru a găsi cele mai bune soluții, pentru a asigura creșterea competitivității companiei românești. Degeaba avem gaz, dacă gazul este vândut în România la un preț mai mare decât media europeană, ca urmare a unei ordonanțe, Ordonanța de Urgență 114, care a distrus complet sistemul de liberalizare al pieței pe piața gazului și pe piața energiei electrice. Degeaba avem gaz, dacă nu conectăm românii, nu aducem gazul românesc în casele românilor - și aici avem alocate resurse pentru a asigura lucrul respectiv. Degeaba avem gaz, dacă nu îl folosim spre cele mai valoroase forme de valorificare a gazului natural: în petrochimie, în prelucrarea diferitelor produse. De asemenea, degeaba avem gaz, dacă randamentele la producerea energiei electrice și termice în CET-urile din România este la un nivel de sub 50%, în condițiile în care tehnologiile moderne de cogenerare generează randamente de peste 90%. La fel este cazul și cu energia electrică. Baza competitivității, evident, trebuie să fie asigurarea unei energii la prețuri competitive cu celelalte ţări europene. Tot pentru competitivitate, dacă transportul unei tone de marfă costă de 0,7 ori mai mult decât transportul tonei de marfă dintr-o țară comparativă din acelaşi areal, va fi foarte greu să asigurăm competitivitatea pentru companiile care investesc în România.
De aceea, vrem să investim în modernizarea infrastructurii de transport, pentru a creşte competitivitatea companiilor, pentru a creşte atractivitatea României pentru investiţii care generează locuri de muncă, care generează dezvoltare, care generează la urma urmei şi venituri la bugetul de stat. România este o ţară bogată, cu resurse, dar valorificarea acestor resurse trebuie să se facă în mod inteligent, prin alocarea finanţărilor spre acele lucruri care într-adevăr pot să pună în valoare toate resursele de care dispune România. Prin crearea de lanţuri de producţie care să genereze valoare adăugată şi care să aibă într-adevăr capacitatea de a genera produse competitive pe plan internaţional. Avem cupru, dar atâta timp cât vom exporta numai ceea ce extragem din zona de cupru, fără să investim în producerea măcar de bare de cupru, nu mai vorbesc în prelucrarea înaltă a cuprului, astfel încât să putem să generăm valoare adăugată, nu ne valorificăm această resursă. Lucrul ăsta e valabil pentru aproape toate resursele de care dispune România. Companiile inteligente gândesc sisteme integrate, adică nu se mulţumesc să genereze numai un tip de produs pe care să îl vândă, ci să realizeze cât mai multe procese tehnologice, să se dezvolte pe lanţul valoric, astfel încât să genereze valoare adăugată cât mai mare în România. Nu vom putea acorda salarii mari atâta timp cât nu dezvoltăm aceste industrii, cât nu dezvoltăm aceste domenii în care există cu adevărat valoare adăugată mare şi în care angajaţii sunt cel mai bine plătiţi.
De asemenea, în perioada care va veni, trebuie să vă spun limpede că investiţiile care se derulează de către Guvern, de către companiile statului, se vor accelera. Iar această accelerare trebuie să provină dintr-un corect management al întregii proceduri de derulare a unei investiţii politice, de la idee până la realizarea efectivă a construcţiei. Nu putem să dezvoltăm infrastructura atâta timp cât o procedură de licitaţie în România durează şi cinci ani de zile. Într-o ţară normală durează maxim 6 luni de zile, în România am avut proceduri de licitaţii care au durat 3, 4, 5 ani de zile, din cauza faptului că de multe ori comisiile de licitaţie selectau firma de pe locul 6 câştigătoarea contractului, în loc să selecteze firma cu cea mai bună ofertă, în mod evident cu cea mai bună ofertă. Viteza şi corectitudinea derulării procedurilor de achiziţie, atât pentru companiile care realizează studii de fezabilitate, proiecte, cât mai ales pentru constructori efectiv, reprezintă o cheie a accelerării, dezvoltării proiectelor de infrastructură. Nu mai putem să stăm pe loc, suntem în ultimul an al exerciţiului financiar 2014-2020, iar cei care au fost înaintea noastră pur şi simplu au blocat utilizarea fondurilor europene pentru dezvoltarea economică a României. Nu numai în infrastructura de transport, ci şi în infrastructura de apă şi canalizare, în toate tipurile de infrastructură care sunt finanţate prin intermediul fondurilor europene şi pe axe importante în care s-a bătut pasul pe loc. De exemplu, în materie de canalizare, doar 9 milioane de români beneficiază de acces la reţeaua de canalizare, avem miliarde de euro pe POIM care trebuie utilizate de companiile de apă de la nivel judeţean pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare şi după aproape 7 ani de la începerea exerciţiului financiar actual, aproape niciun proiect în niciun judeţ nu a început proiectul de investiţii pentru extinderea reţelelor de apă şi canalizare. Guvernul şi administraţia trebuie să schimbe mentalitatea, spiritul antreprenorial trebuie să vină în activitatea Guvernului şi să fie principalul element. Acţiunea în societate trebuie determinată de Guvern. Avem nevoie de o administraţie care să se debaraseze de obiceiurile pe care le-a avut până acum, o administraţie digitalizată, o administraţie care ştie să spună ”da” în loc de ”nu”, o administraţie care să accelereze toate procedurile necesare pentru avizare, autorizare, certificare şi pentru toate celelalte proceduri de decontare care se derulează în intermediul administraţiei. Criteriul de evaluare al celui care lucrează în administraţia publică trebuie să fie eficienţa, trebuie să fie măsura în care are capacitatea de a procesa toate solicitările care îi vin din partea societăţii, din partea mediului economic.
Guvernul şi administraţia trebuie să fie parteneri ai mediului de afaceri. România nu se poate dezvolta decât pe baza unor companii puternice, competitive, care au capacitatea de a face faţă competiţiei pe plan global, care au capacitatea de internaţionalizare, care au cu adevărat capacitatea de a genera toate planurile de creştere a investiţiilor. Am fost în companii din România în care am rămas mirat, se derulează investiţii în care creşterea productivităţii este de 4 sau chiar de 5 ori. Eficienţa este fundamentală, introducerea, viteza de introducere în producţie a inovaţiilor, a inovării, a rezultatelor cercetării, de asemenea, constituie o bază a vitezei de mişcare înainte a economiei şi a societăţii româneşti.
Nu vreau să intru în toate detaliile programului pe care l-am pregătit, dar pot să vă spun limpede că România are o şansă uriaşă. Avem oportunităţi pe care mulţi nici măcar nu le-au identificat până astăzi, n-avem voie să ratăm nicio oportunitate, de la oportunitatea de a fi ţară europeană şi de a beneficia de sprijin din partea Uniunii Europene pentru dezvoltarea economică, până la oportunităţile care izvorăsc din resursele pe care le avem, până la oportunităţile care izvorăsc din diferitele plasări în zona geografică.
Se produce un fenomen la nivel mondial de relocare a capacităţilor de producţie. România nu trebuie să stea pasivă, România trebuie să prezinte toate avantajele pe care le poate avea un investitor, dacă decide să investească în România, indiferent de unde vine el.
Un alt lucru care este extrem de important în perioada care va veni: toate problemele pe care le-am avut au izvorât şi dintr-o neîncredere în forţele proprii. Încrederea în forţele proprii este fundamentală. Sigur, Guvernul nu poate singur să asigure dezvoltarea României, este nevoie de implicarea fiecărei companii, de implicarea fiecărui om care are iniţiativă în domeniul economic, în domeniul social, în domeniul cultural, în orice domeniu de activitate pentru a crea acea energie de care are nevoie România pentru a fructifica deosebitele oportunităţi cu care ne confruntăm astăzi.
Ne-am propus ca obiectiv în maxim o lună de zile toate măsurile care sunt prevăzute în programul economic să fie implementate prin adoptarea tuturor actelor normative necesare pentru realizarea acestor măsuri. Ne propunem ca toate măsurile pe care le-am gândit să fie uşor accesibile, să le implementăm digital şi să încercăm să asigurăm o viteză cât mai mare în accesul fiecărui posibil beneficiar la resursele care sunt puse la dispoziţie.

Raluca Turcan:

Da, este adevărat și o s-o spunem cu mâna pe inimă: nu ne-am peocupat să scăpăm oamenii din pușcării și nici nu ne-au preocupat interesele oamenilor certați cu legea. Am pus oamenii pe primul loc, oamenii corecți și muncitori din România. Acest lucru a deranjat competitiorii politici și sunt atât de neadecvați în a ataca în permanență acest guvern încât au ajuns să își scoată liderul din pușcărie la televizor să își susțină discursul public de atac la adresa guvernului și a președintelui României.
În momentul în care am preluat guvernarea, stocurile de medicmanete și materialele de urgență erau zero, depozitele erau goale. Pur și simplu șuiera vântul prin depozitele statului. Medicii nu aveau nici măști conforme, nici viziere, nici combinezoane, nici aparatură de testare. Nu aveau nimic pentru a putea face față crizei sanitare.

Florin Cîțu:

Am reușit să evităm cele mai negre scenarii. Eu zic că acest guvern a gestionat foarte bine criza din sănătate
În acestă perioadă România a stat la masă cu Comisia Europeană și a fost tratată ca un partener egal
S-a văzut și se va vedea prin sumele record alocate României și prin modul în care au fost tratate programele noastre de investiții
România a redevenit o Românie normală, chiar și în aceste vremuri dificile
România a avut nevoie și va avea nevoie să finanțeze un deficit important. Aici se vede foarte simplu încrederea investitorilor
Investitorii au avut încredere să ne ofere sume mai mari la costuri mai mici
Vă spun în premieră - în iunie 2020, desi ne-am împrumutat mult mai mult, cheltuielile cu dobânzile sunt mai mici decât in iunie 2019 și este un record

.......................

Planul Naţional de Investiţii şi Relansare Economică va schimba strategia de dezvoltare a României, va schimba viziunea asupra modului în care România trebuie să se dezvolte și să se modernizeze, a susținut miercuri premierul Ludovic Orban, la începutul ședinței de Guvern. El a cerut miniștrilor ca până la sfârșitul săptămânii să fie elaborate actele normative necesare aplicării planului și să intre pe circuitul de avizare, astfel încât într-o lună să poată fi aprobate.

Peste 3.400 de kilometri de autostradă și drumuri expres, spitale regionale, zeci de spitale moderne județene, sute orășenești, peste o mie de unități medicale în mediul rural, sute de grădinițe, școli, campusuri și cămine universitare. Așa promite Guvernul Orban să arate România în următorii 10 ani, potrivit planului de relansare economică lansat miercuri. 80% dintre bani ar urma să fie investiți în infrastructura de transport, sătătate, educație și energie. De altfel, premierul Orban anunțase recent că „sume impresionante” vor merge către aceste domenii.

Planul de relansare prevede totodată măsuri de sprijin pentru domeniile afectate de criza coronavirusului, de la granturi pentru IMM-uri, digitalizare, susținerea angajaților și ocuparea forței de muncă.

Banii ar urma să vină atât de la bugetul de stat, cât și din fonduri europene. De menționat, că România are promiși de la UE 33 de miliarde de euro prin planul de relansare al Comisiei Europene, și aproate 80 de miliarde, prin alocările bugetare în perioada 2021-2027. De altfel, termenele prevăzute în megaplanul Guvernului se întind pe această perioadă, cu perspectivă până în 2030.

Cele 160 de pagini ale documentului conțin toate proiectele pe termen mediu și lung, termenele de execuție și sursele de finanțare. Guvernul spune că prin noul model de dezvoltare își propune asigurarea convergenţei cu economiile europene, astfel încât Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la paritatea de cumpărare standard să ajungă la 87% din media UE27, la orizontul anului 2025.