Guvernul trebuie să împrumute 36 miliarde de euro pentru ca administraţia şi statul să poată supraviețui

Necesarul de finanţare al României, care include atât deficitul bugetar, cât şi refinanţarea datoriilor vechi ajunse la scadenţă, va fi de 180 mld. lei în 2024, adică 36 mld. euro, notează Ziarul Financiar.
Guvernul are nevoie de 36 mld. euro în 2024, pentru a acoperi deficitul bugetar estimat la peste 17 mld. euro şi pentru a rostogoli datoria veche care va ajunge la scadenţă, adică circa 19 mld. euro, conform datelor publicate de Ministerul de Finanţe. Dintre aceştia, aproximativ 23 mld. euro ar urma să fie luaţi de la băncile locale şi populaţie, iar restul de 13 mld. euro de pe pieţele internaţionale. Cât de greu va fi de acoperit necesarul de finanţare?

Consiliul Fiscal dă alerta

„Necesarul de finanţare a fost de 202 mld. lei în 2023, dar anul trecut a fost un context extrem de favorabil pe pieţele de obligaţiuni, pentru că investitorii erau interesaţi să cumpere şi să aibă expunere pe România. La începutul anului trecut au fost emisiuni foarte mari. Anul trecut nerezidenţii şi-au crescut foarte mult expunerea pe titlurile de stat. Anul acesta nu se va mai repeta acest scenariu şi va fi destul de dificil pentru a acoperi necesarul de finanţare”, spune Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank şi fost preşedinte al Consiliului Fiscal.

 

Guvernul va împrumuta de pe piaţa locală, conform propriilor planuri, 23 mld. euro, dintre care o parte de la bănci şi o parte prin emisiuni de titluri de stat pentru populaţie. Problema, spune Ionuţ Dumitru, e ca băncile locale sunt supraexpuse pe titluri de stat şi aproape un sfert din activele bancare locale sunt împrumuturi către guvern.

„Este constrângerea cheie din buget şi de aceea trebuie să reducem deficitul bugetar repede. Piaţa locală este suprasaturată pentru că expunerea băncilor este de 23-24%. În piaţa locală, capacitatea de absorbţie este extrem de limitată. Spaţiul nu există, băncile sunt supraexpuse, de aceea trebuie să diversificăm cât se poate de mult. Ai constrângeri mari în finanţare”, mai spune Ionuţ Dumitru.

Cu alte cuvinte, la datoria publică se vor mai adăuga 36 mld. euro în 2024 din împrumuturile noi, iar o parte din cele vechi vor ajunge la scadenţă. Deşi, fără doar şi poate, datoria României va creşte în termeni nominali, ca pondere în PIB va rămâne, speră guvernul, la sub 50% din PIB şi în 2024, ca urmare a expansiunii economiei. Nivelul datoriei nu este mare, dacă este comparat cu al altor state din Uniunea Europeană, iar finanţare, chiar dacă scumpă, se va găsi. Ar putea să intervină probleme însă în cazul unui alt şoc extern şi pieţele financiare să oprească finanţarea sau să vândă titlurile de stat. În această situaţie, guvernul s-ar trezi cu o nevoie bugetară care nu poate fi acoperită nici de venituri şi nici de împrumuturi şi singurele variante sunt alte creşteri de taxe sau tăieri de cheltuieli bugetare, cum ar fi cu salariile, cum a făcut guvernul Emil Boc în 2010.

Între timp însă, datoria publică se adună, pentru că guvernul este pe minus în fiecare an. Anul trecut, deficitul bugetar trebuia să fie de 14 mld. euro. La final de an, execuţia bugetară va arăta un deficit bugetar de circa 19 mld. euro, ceea ce înseamnă că guvernul a trebuit să mai găsească să împrumute 5 mld. euro, adică aproape 25 mld. lei. Cum spune Ionuţ Dumitru, finanţarea a venit uşor în 2023, pentru că România se împrumuta la dobânzi mari, de peste 7%, iar titlurile de stat au devenit atractive pentru investitori de toate felurile. Situaţia se va mai schimba în 2024, mai spune economistul. Întrebarea este, însă, ce se va întâmpla dacă guvernul va rata din nou ţinta de deficit bugetar din 2024?

Va fi şi mai complicat de finanţat, răspunde Ionuţ Dumitru: „Anul trecut am depăşit cu mult deficitul bugetar ţintă. Probabil că nu va fi bine primit un astfel de lucru din partea investitorilor. Avem această perspectivă de reducere a dobânzilor, şi vedem că deja au scăzut. Şi investitorii se uită la deficitele care nu sunt tranzitorii. Am avut chiar şi 10% în ultimii ani, sunt mai mulţi ani la rând în care deficitele au fost foarte mari. Dobânzile sunt undeva la 2% din PIB, care nu este o sumă chiar mică, dacă ne raportăm la anvelopa bugetară. Dacă ne uităm şi raportăm la resursele noastre destul de mici, povara începe să crească”, a mai spus Ionuţ Dumitru.