Se scumpesc frigiderele. Majorarea de preț este urmarea creșterii taxei de timbru

Guvernul României pregătește noi modificări la Ordonanța 196/2005, care impune sancțiuni Organizațiilor de Transfer de Responsabilitate (OTR), responsabile cu colectarea deșeurilor de echipamente electrice si electronice din piață.

Noile sancțiuni asupra OTR-urilor vor duce la scumpiri automate pe piața tuturor electrocasnicelor. Astfel, scumpirile vor varia între 50 și 350 de lei în funcție de tipul de aparat electrocasnic pe care românii îl vor achiziționa. Un frigider va costa cu 350 lei mai mult.

Taxa de timbru aduce noi scumpiri
Dacă în prezent taxa de timbru verde pentru un frigider este de 50 de lei, aceasta se poate majora de până la 7 ori și poate ajunge astfel la 350 de lei. Spre exemplu, pentru un frigider care costă 1000 de lei, cumpărătorul va fi nevoit să scoată din buzunar 1350 de lei. În cazul televizoarelor, taxa de timbru verde este de 5,5 lei, iar aceasta ar putea crește de până la 10 ori. Astfel, cumpărătorul va ajunge să plătească 55 de lei în plus pentru un televizor care, dacă acum costă 1095 lei, la anul va fi 1140 Lei.

Aceste scumpiri pornesc de la decizia Guvernului de a modifica Ordonanța 196/2005, ce va afecta activitatea OTR-urilor din România, responsabile de reciclarea acestor echipamente.

Activitatea Organizaților de Transfer de Responsabilitate (OTR) poate fi explicată succint, pe ințelesul tuturor, astfel: orice producător de echipamente electrice și electronice, înainte de a le pune spre vânzare, trebuie sa incheie un contract cu un OTR, care se va asigura că va ridica din piață, spre reciclare, o anumită cotă parte din echipamentele electrice și electronice (DEEE), ieșite din uz, emise de acel producător în ultimii 3 ani.

Dacă până acum baremul era de 45%, prin această modificare a OUG vor trebui să ridice din piață 65% din toată cantitatea de echipamente electrice și electronice, în tone, din ultimii 3 ani.

Baremul de colectare este nerealist, în special pentru piața din România, unde capacitatea de colectare este de doar 35%. Populația folosește produsele cumpărate mai mult timp, iar, în cei trei ani luați în calcul, nu se aruncă mai mult de 35%.

În acest sens, baremul de colectare, de 65%, stabilit la nivel european, este nerealist pentru 24 din 28 de țări ale Uniunii Europene. Nici măcar Suedia, țara care a creat acest sistem, nu a reușit să atingă țintele de colectare, iar Comisia Europeană discută acum varianta de a modifica mecanismul de calcul pentru a-l face mai realist.