Zborurile secrete cu tone de aur românesc la bord. ​Petrolul, aurul și deciziile proaste ale lui Ceaușescu pentru a scăpa de datorii

aur2

Dimensiune font:

| 09-05-2021 10:58

 Într-o seară din septembrie 1980, actualul Aeroport Henri Coandă era păzit mai ceva decât Casa Albă. Înțesat de securiști și milițieni, angajații Aeroportului așteptau un convoi secret de mașini care urmau să încarce un avion care aștepta cu motoarele pornite. Destinația? Puțini oameni o cunoșteau. Avionul aștepta câteva zeci de tone de aur aduse cu dubele blindate, aur pe care urmau să-l transporte în Elveția, la solicitarea expresă a lui Nicolae Ceaușescu. La scurt timp, alt avion transporta alte 10 tone de aur. Trimiterile de metal prețios în străinătate ”pentru valorificare” din perioada 1980-1981 au totalizat aproape 40 de tone de aur fin. Erau vremuri dificile, care ne-au prins cu datorii mari care trebuiau achitate. Iar Ceaușescu voia ca România să își achite toate datoriile cu orice preț. Ceea ce s-a dovedit dezastruos pentru economie.

 
Statutul României de membru al Fondului Monetar Internațional a influențat evoluția stocului de aur al Băncii Naționale, iar criza datoriei externe și-a pus amprenta pe cantitatea de metal prețios păstrată la Banca Națională în condițiile în care autoritățile de la București au încercat să acopere deficitele balanței de plăți și prin vânzări substanțiale de aur.
 
În perioada 1979-1982 economia mondială s-a confruntat cu mai multe șocuri, ale căror efecte (cumulate cu slăbiciunile economiilor țărilor în curs de dezvoltare) au determinat declanșarea unei crize financiare de mari proporții, care a afectat mai întâi țările din Europa de Est.
 
Primul a fost șocul petrolier din 1979. Acesta a determinat dublarea prețului real al țițeiului pentru țările în curs de dezvoltare importatoare de combustibil lichid.
 
Al doilea a fost cel determinat de creșterea ratei dobânzii de referință anunțată de Federal Reserve de la 9,5 % în august 1979 la 16 % în mai 1982. Consecința imediată a fost creșterea abruptă a nivelului dobânzii reale pe care țările importatoare de petrol o plăteau pentru creditele externe.
 
Al treilea factor care a contribuit la declanșarea crizei a fost extinderea recesiunii în țările puternic industrializate în anii 1981-1982. Aceasta a determinat reducerea posibilităților ca țările în curs de dezvoltare să-și poată valorifica produsele pe piețele internaționale.
 
În consecință, încasările din exporturi pentru aceste state au scăzut vertiginos determinând reducerea resurselor necesare pentru achitarea serviciului datoriei externe.
 
Ultimul dintre factorii care au agravat situația a fost aprecierea dolarului SUA cu aproximativ 25% în intervalul 1980-1982, ceea ce a îngreunat sarcina datoriei externe pentru țări ca România, ale căror împrumuturi erau în cea mai mare măsură contractate în moneda americană.
 
Contextul economiei mondiale deosebit de nefavorabil a fost agravat de mai multe erori: utilizarea unor rate de schimb valutar fixe, ceea ce a accentuat lipsa de competitivitate a produselor autohtone pe piața internațională, și promovarea dezvoltării economice cu orice preț prin susținerea întreprinderilor care nu erau eficiente economic.
 

La sfârșitul deceniului al optulea al secolului trecut, economia României, țară în curs de dezvoltare (economie emergentă, cum s-ar spune azi), se număra printre cele mai vulnerabile în fața schimbărilor dramatice intervenite pe plan mondial. Dezvoltarea industriilor metalurgice, constructoare de mașini, petrochimică, precum și a investițiilor în rafinării și instalații de procesare a țițeiului au determinat creșterea consumului de energie și au accentuat dependența țării față de importul de țiței și de materii prime.

 
Astfel, în numai cinci ani, cererea de petrol a României s-a triplat, de la 5 milioane de tone în 1975 la 16 milioane de tone în 1980, în condițiile în care producția internă nu depășea 10 milioane de tone. Pentru achitarea importurilor dar și pentru acoperirea deficitelor înregistrate prin reducerea încasărilor din exporturi, autoritățile de la București au început din 1978 să se îndatoreze din ce în ce mai mult pe piața externă.
 
În perioada 1977- 1980 numai de la Fondul Monetar Internațional au fost obținute 3 credite în valoare de 350 de milioane de dolari, sumă utilizată mai ales pentru finanțarea dezechilibrelor balanței de plăți din anii respectivi. În plus, dacă până în 1978 deficitele au fost finanțate cu ajutorul unor împrumuturi contractate pe termen mediu și lung, ulterior s-a recurs din ce în ce mai frecvent la credite pe termen scurt, ceea ce a determinat creșterea ponderii împrumuturilor scadente în mai puțin de un an în totalul datoriei externe a României.
 
Potrivit datelor provenind de la Banca Mondială, în intervalul 1976-1981, aceasta a crescut de la 0,5 miliarde dolari SUA la 10,4 miliarde dolari SUA. Până în 1979, ratele medii ale dobânzilor la împrumuturile contractate se situau între 7,5% și 8,5%, pentru ca în următorii doi ani ratele acestor dobânzi să ajungă până la 10-15% pe an.
 
În luna mai 1980, Nicolae Ceaușescu amintea în ședința Comitetului Central al Partidului Comunist Român despre „numeroasele neajunsuri și rămâneri în urmă” din economia românească. Cât de gravă era situația, ne spun datele transmise de România la FMI.
 
La 30 iunie 1980 datoria externă a României era de 9,19 miliarde de dolari SUA, la care se adăugau dobânzi în valoare de 1,77 miliarde de dolari SUA. Dar aproape o treime din datoria externă, respectiv 2,85 miliarde de dolari SUA, era pe termen scurt, la care se adăugau dobânzi în sumă de 0,25 miliarde dolari SUA.
 
În același timp, balanța comercială pe primul semestru al anului respectiv înregistra un deficit de 1.509 milioane de dolari SUA la încasările în valută convertibilă. Pentru achitarea datoriilor scadente, în sumă de 440 de milioane de dolari SUA la sfârșitul anului 1980 și de 1.271 de milioane de dolari în anul 1981, conducătorii de la București au încercat găsirea mai multor soluții. Mai exact, s-a dat un telefon la FMI, solicitându-se negocieri în vederea refinanțării datoriei, dar în același timp s-a urmărit și suplimentarea resurselor valutare prin vânzarea de aur din stocul Băncii Naționale.
 
Astfel, în lunile septembrie-octombrie 1980, au fost trimise în Elveția două transporturi de aur care au totalizat aproape 20 tone de aur fin. La jumătatea anului următor, în luna iunie, au mai fost trimise în Elveția încă 9,99 tone de aur fin, iar la Banca Angliei alte 9,99 tone de aur fin.
 
Trimiterile de metal prețios în străinătate pentru „valorificare” din perioada 1980-1981 au totalizat aproape 40 de tone de aur fin. Din această cantitate, 29,97 tone de aur fin au fost depuse la Banca Reglementelor Internaționale într-un depozit aflat la dispoziția Băncii Naționale a RSR, iar circa 10 tone au fost depozitate la Banca Angliei într-un cont aflat la dispoziția Băncii Române de Comerț Exterior.
 
Încercând să obțină o parte din resursele necesare acoperirii ratelor scadente ale datoriei externe în anul 1981, guvernul român a autorizat Banca Națională să vândă din depozitul de la BRI 3,71 tone de aur fin în intervalul 29 mai – 31 iulie 1981, în vreme ce Banca Română de Comerț Exterior a fost, de asemenea, împuternicită pentru vânzarea a 4,3 tone din depozitul de la Banca Angliei în intervalul 15 octombrie – 15 decembrie 1981.
 
Anul următor, în lunile martie și septembrie, din depozitul de la BRI au fost vândute alte 5 tone de aur fin, iar în februarie 1983 încă o tonă de aur. Potrivit materialului informativ întocmit în ianuarie 1985 de Banca Națională a RSR, din aceste tranzacții a fost încasată suma de aproape 210 milioane de dolari americani.
 
Cea mai mare parte a acesteia, mai precis 104.251.793,39 dolari SUA, a fost pusă la dispoziția Băncii Române de Comerț Exterior pentru diverse plăți externe, în vreme ce 9.053.179,98 dolari SUA s-au utilizat pentru rambursarea parțială a unui credit SWAP de 56 de milioane de dolari SUA contra aur, angajat de Banca Națională a RSR la BRI. Alte 43 de milioane de dolari SUA, au fost puse la dispoziția Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale (MCECEI), în vreme ce încă 50 de milioane de dolari au fost puse la dispoziția ICE Petrolexportimport.
 
În pofida aportului valutar obținut prin vânzarea de aur, situația financiară a României a continuat să se deterioreze în cursul celui de-al doilea semestru al anului 1981. Declanșarea crizei datoriei externe nu a putut fi stopată, deși, la 15 iunie 1981, Consiliul Executiv al FMI a aprobat României un credit de circa 190 de milioane de dolari SUA în cadrul facilității de finanțare compensatorie pentru nerealizarea exporturilor și un credit de circa 1,32 miliarde de dolari SUA în cadrul unui aranjament stand by pe o perioadă de trei ani. Amintim în acest context că primul credit a putut fi accesat integral în aceeași lună, în vreme ce eliberarea tranșelor trimestriale în cadrul acordului stand-by a fost condiționată de adoptarea anumitor măsuri de politică economică de către guvernul de la București. Printre acestea se numărau: stabilizarea financiară, reorientarea direcțiilor de dezvoltare a economiei, majorarea prețurilor, deprecierea cursului de schimb al leului față de dolarul SUA etc. Acordul s-a derulat cu multă dificultate până la sfârșitul anului 1983, România reușind să obțină numai circa 1 miliard de dolari SUA din creditul inițial.
 
La înrăutățirea poziției financiare a României au contribuit atât temerile creditorilor privind posibilitatea extinderii crizei datoriei publice care se declanșase în Polonia în prima parte a anului 1981, cât și sporirea neîncrederii în capacitatea guvernanților de la București de a gestiona datoria pe termen scurt. Băncile străine au început să retragă depozitele din România și au anulat liniile de creditare interbancare, iar până la sfârșitul anului au fost acumulate arierate, în valoare de 1 miliard de dolari SUA, aferente achitării ratelor scadente la datoria externă a țării.
 
În această situație, la 3 noiembrie 1981, autoritățile române au solicitat principalilor creditori străini să accepte o amânare cu până la 6 luni a plății datoriilor. Câteva săptămâni mai târziu, FMI a anunțat că din cauza situației economice a țării nu va debloca a doua tranșă din acordul stand-by, în plus a recomandat inițierea de negocieri cu principalii creditori pentru reeșalonarea plăților în contul datoriei externe.
 

În ianuarie 1982, România a început prima rundă de negocieri cu reprezentanții a 9 bănci occidentale din 6 țări vest europene. FMI a participat la negocieri în calitate de observator. Tratativele s-au finalizat la 7 decembrie 1982. Pentru reeșalonarea plăților la împrumuturile guvernamentale, în iulie 1982, s-au purtat negocieri cu 15 state creditoare reunite în Clubul de la Paris. Acestea au acceptat încheierea unor convenții, prin care s-a agreat planul de restructurare a datoriei externe a României. Pe ansamblu, s-a reușit reeșalonarea plăților pe o perioadă de 6 ani și jumătate, cu o dobândă medie de 3,5% pe an.

 
Cu toate acestea, rambursarea datoriei externe în următorii ani nu s-a derulat fără dificultăți. Principala resursă valutară era reprezentată de excedentele balanței comerciale. Pentru obținerea acestora au fost forțate exporturile și reduse dramatic importurile. Această politică a afectat nu numai buna funcționare a industriei, care s-a văzut lipsită de materiile prime necesare, de piesele de schimb și chiar de reînnoirea dotărilor cu mașini și instalații moderne, ci a afectat în egală măsură și nivelul de trai al populației.
 
Un moment de cotitură a fost reprezentat de anul 1985, când România a înregistrat întârzieri în rambursarea ratelor scadente la împrumuturile obținute de la instituții financiare, precum Fondul Monetar Internațional și Banca Reglementelor Internaționale.
 
Nu întâmplător, încă din ianuarie 1985, la solicitarea conducerii PCR a fost întocmită nota privind situația „valorificării” aurului trimis în străinătate în intervalul 1980-1981. Potrivit acesteia, din valuta obținută în urma vânzărilor de aur din anii 1981-1983, mai erau disponibili 2,11 milioane dolari SUA, aflați în depozit la termen, și 732.157 dolari SUA depuși în cont la vedere, în numele Băncii Naționale a RSR la Banca Reglementelor Internaționale. La data întocmirii notei, România mai avea în străinătate 20 de tone aur fin la BRI și 5,7 tone aur fin la Banca Angliei.
 

Cel mai probabil, informarea amintită a fost solicitată în contextul în care Nicolae Ceaușescu pregătea adoptarea deciziei privind interzicerea pe viitor a apelului la credite străine și rambursarea în cel mai scurt timp a întregii datorii externe a României. În acest scop, la mijlocul anului 1985, a fost conceput un plan, prezentat ulterior creditorilor externi și opiniei publice internaționale. Aplicarea acestuia avea în vedere mai ales utilizarea excedentelor balanței comerciale, obținute în urma forțării exporturilor, fără a se neglija aportul pe care îl putea aduce atingerii obiectivului propus continuarea „valorificării” aurului din stocul Băncii Naționale a RSR.

Astfel, în semestrul al doilea al anului 1986, la propunerea lui Nicolae Ceaușescu, conducerea de atunci a României a decis prin Decretul Consiliului de Stat nr. 325/1986, vânzarea unei cantități de 80 de tone de aur din stocul Băncii Naționale pentru accelerarea plății datoriei externe, urmând ca aurul respectiv să fie răscumpărat după încheierea achitării datoriei. În conformitate cu actul normativ menționat, în intervalul 27 octombrie-27 noiembrie 1986, au fost transportate la Banca Reglementelor Internaționale 55 de tone de aur în lingouri. Această cantitate se adăuga celor aproape 26 de tone aur fin, aflate deja în străinătate la sfârșitul anului precedent. În total, la sfârșitul lunii noiembrie 1986 se aflau în străinătate 80,8 tone aur fin. Acest aur trebuia vândut până la 31 decembrie 1986.

 
Dar, așa cum își amintea Florea Dumitrescu, guvernatorul Băncii Naționale la acea dată, s-a aprobat în cele din urmă prelungirea acestui termen până în martie 1987, pentru a nu se influența prețul pe piața aurului.
 
La sfârșitul anului 1987, stocul de aur al BNR mai avea doar 42,5 tone de aur, cel mai redus nivel înregistrat după anul 1946, mai scăzut chiar decât cel consemnat la sfârșitul anului 1959, când stocul de aur atinsese, de asemenea, un minim, respectiv 51,2 tone de aur, din care 8 tone erau împrumutate din URSS.
 

Puncte preluare anunturi  "Evenimentul Regional al Moldovei"  in Iasi

<>

Adauga comentariul tau

Nume:

E-mail:

Comentariu:

Security Code
Imagine noua

ULTIMA ORA
BANCUL ZILEI

06:04

Lichidatorul judiciar desemnat în dosarul nr. 200/89/2011, aflat pe rolul Tribunalului Vaslui şi C.E.C. Bank Sucursala Vaslui, anunţă scoaterea la vânzare prin licitaţie publică cu strigare în conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006, privind procedura insolvenţei, precum şi a Codului de procedură civilă, a bunurilor din patrimoniul debitoarei S.C. „GENIALUL” S.R.L. Vaslui, cu sediul în mun. Vaslui, str. Alexandru cel Bun, bl. 187, sc. C, et. 2, ap. 12, judeţul Vaslui, cât şi terenul proprietatea lui Cordunianu Tudorel, după cum urmează: Nr. crt. DENUMIRE ACTIV, ADRESA, Componenţa/Observaţii, Valoare - lei- 1. Construcţia C2 – magazin, birou, spaţiu odihnă, Loc. Secuia, com. Muntenii de Jos, jud. Vaslui, suprafaţă construită 130,96 m.p., iar terenul pe care este amplasată construcţia nu aparţine debitoarei, 24.720,00 2. Bunuri mobile, Loc. Secuia, com. Muntenii de Jos, jud. Vaslui Vitrină frigorifică Mondial Elite, Rafturi PAL, Birou-masă PAL, Raft pâine lemn, Cântar electronic, Casă de marcat Datecs MP55A, 1.165,00. Preţul de pornire la licitaţie este cel de mai sus, iar vânzarea se va face conform hotărârii Adunării creditorilor din data de 23.03.2021. Vânzarea prin licitaţie publică pentru bunurile debitoarei va avea loc la data de 18.06.2021, ora 1000 şi se vor organiza 5 şedinţe săptămânale, respectiv la până la data de 16.07.2021. Până la data şi ora licitaţiei, ofertanţii vor depune la sediul lichidatorului judiciar dovada achitării taxei de participare de 5% din preţul de pornire al licitaţiei pentru bunurile mobile şi 2.000 lei din valoarea activului licitat, a garanţiei de participare la licitaţie de 30% din preţul de pornire al licitaţiei şi a caietului de sarcini, cât şi documentele de înfiinţare şi împuternicirea dată persoanei fizice de către persoana juridică pentru participare la licitaţie, iar pentru persoanele fizice buletinul de identitate. Preţul caietului de sarcini este 500,00 lei pentru bunurile imobile şi 50,00 lei pentru bunurile mobile şi este obligatoriu pentru participanţii la licitaţie. Neplata bunurilor la termenul stabilit prin procesul-verbal de licitaţie, duce la pierderea garanţiei de participare la licitaţie, cât şi a celorlalte sume achitate în contul bunurilor, iar bunurile vor fi scoase din nou la vânzare în contul adjudecatarului. Toţi cei care pretind vreun drept asupra bunurilor scoase la vânzare, au obligaţia să anunţe lichidatorul judiciar înainte de data stabilită pentru vânzare. Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul lichidatorului judiciar din Huşi, str. 1 Decembrie nr. 32, localitatea Huşi, judeţul Vaslui sau la telefonul 0335/566.035, 0727/850.575, fax 0335/814.103. Lichidator judiciar, Estconsult I.P.U.R.L. Huşi
1. Informații generale privind autoritatea contractantă, în special denumirea, codul de identificare fiscală, adresa, numărul de telefon, fax și/sau adresa de e-mail, persoană de contact: Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Zemeș, str. Principală, nr. 200, Zemeș, judeţul Bacău, telefon 0234383037, fax 023438330, email adp@zemes.ro, persoană de contact Alupei Teofil. 2. Informații generale privind obiectul procedurii de licitație publică, în special descrierea și identificarea bunului care urmează să fie închiriat: Spațiu nr. 1 (boxă), în suprafață de 16,03 m.p., ce face parte din imobilul Piață Zemeș, strada Principală nr.160, proprietate publică a Comunei Zemeș, pentru activități economice comerț sau servicii. Închirierea se face conform H.C.L. 82/17.05.2021, si O.U.G. nr. 57/2019. 3. Informații privind documentația de atribuire: se regăsesc in Caietul de sarcini. 3.1. Modalitatea sau modalitățile prin care persoanele interesate pot intra în posesia unui exemplar al documentației de atribuire: de pe site-ul www.zemes.ro sau de la sediul U.A.T. Comuna Zemeș. 3.2. Denumirea și datele de contact ale serviciului/compartimentului din cadrul instituției de la care se poate obține un exemplar din documentația de atribuire: Compartimentul Administrare Domeniu Public si Privat, U.A.T. Comuna Zemeș, strada Principală nr. 200, de luni până vineri, între orele 08.00-13.00. 3.3. Costul și condițiile de plată pentru obținerea acestui exemplar, unde este cazul, potrivit prevederilor O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ: 10 lei, se poate achita numerar la casieria UAT Comuna Zemeș. 3.4. Data-limită pentru solicitarea clarificărilor: 14/06/2021, ora 13.00. 4. Informații privind ofertele: 4.1. Data-limită de depunere a ofertelor: 23/06/2021, ora 13.00. 4.2. Adresa la care trebuie depuse ofertele: Registratura UAT Comuna Zemeș, strada Principală, nr. 200, județul Bacău. 4.3. Numărul de exemplare în care trebuie depusă fiecare ofertă: un exemplar. 5. Data și locul la care se va desfășura ședința publică de deschidere a ofertelor: 24/06/2020, ora 10.00, la sediul UAT Comuna Zemeș, str. Principală nr. 200, județul Bacău. 6. Denumirea, adresa, numărul de telefon și/sau adresa de e-mail ale instanței competente în soluționarea litigiilor apărute și termenele pentru sesizarea instanței: Tribunalul Bacău, Str. Ştefan cel Mare nr. 4, tel: 0234/514419, fax 0234/525211, email tr-bacau-info@just.ro. 7. Data transmiterii anunțului de licitație către instituțiile abilitate, în vederea publicării: 26/05/2021
EuroBusiness LRJ ”S.P.R.L., în calitate de lichidator judiciar al debitoarei ”FANYON”S.R.L., conform Hotărârii nr.120/02.04.2018, pronunțată în dosarul nr. 2172/113/2017, de către Tribunalul Brăila, organizează în zilele de 24.06.2021, 01.07.2021, 08.07.2021, respectiv 15.07.2021, ora 14:00, la sediul ales al lichidatorului judiciar din Bucuresti, Bd.Magheru, nr.31, et.1, cam.25, Sector 1, licitații în vederea valorificarii următoarelor bunuri imobile, proprietatea debitoarei: BUNURI IMOBILE, PREȚ DE PORNIRE LA LICITAȚIE (EUR, fără TVA), Proprietate imobiliară, cu destinație industrială, situată în Mun. Brăila, Calea Galați nr.146, Lot 2, Jud. Brăila, CF nr. 77045 a Mun. Brăila, compusă din: Teren intravilan, categoria curți–construcții, în suprafață de 96,00 mp, amplasat în Mun. Brăila, Calea Galați nr.146, Lot 2, Jud. Brăila, nr. cad. 77045,CF nr. 77045 a Mun. Brăila și Construcția C1-grup social, nr. cad. 77045-C1, CF nr. 77045 a Mun. Brăila, Sc la sol=93,00 mp și Sc desf=279,00 mp, cu regim de înălțime S+P+1E; 19.279,60. Proprietate imobiliară, cu destinație industrială, s ituată în Mun. Brăila, Str. Costache Negruzzi nr.63-65, Jud. Brăila, CF nr.72141 a Mun. Brăila, compusă din: Teren intravilan, categoria curți–construcții, în suprafață de 580,00 mp, amplasat în Mun. Brăila, Str. Costache Negruzzi nr.63-65, Jud. Brăila, nr.cad.3362, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Construcția C1-spațiu producție și sediu, nr.cad.3362-C1, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Sc la sol=367,89 mp și Sc desf=735,78 mp, cu regim de înălțime P+1E,Construcția C2-centrală electrică, nr.cad.3362-C2, CF nr.72141a Mun. Brăila, Sc la sol=13,99 mp, cu regim de înălțime P și Construcția C3-atelier, nr.cad.3362-C3, CF nr.72141 a Mun. Brăila, Sc la sol=36,67 mp, cu regim de înălțime P. 43.048,00. Proprietate imobiliară, teren și construcții cu destinație nerezidențială, situată în Localitatea Eforie Sud, Str. Eternității nr.1, Jud. Constanța, CF nr.102530 a localității Eforie Sud, compusă din: Teren intravilan în suprafață de 950,00 mp din acte (972,00 mp măsurat), amplasat în Loc.Eforie Sud, Str. Eternității, nr.1, Jud. Constanța, CF nr.102530 a localității Eforie Sud, nr.cad.102530, Construcția C1(construcție fără acte)-locuință, nr.cad.102530-C1, Sc=123,00 mp, Construcția C2(construcție fără acte)-magazie, nr.cad.102530-C2, Sc=8,00 mp, Construcția C3(construcție fără acte)-spații cazare, nr.cad.102530-C3,Sc=32,00 mp, Construcția C4-anexă gospodarească, nr.cad.102530-C4, Sc=43,00 mp, Construcția C5-umbrar, nr.cad.102530-C5, Sc=26,00 mp, Construcția C6-grup sanitar, nr.cad.102530-C4, Sc=10,00 mp; Construcția C7-anexă gospodarească, nr.cad.102530-C4,Sc=6,00 mp, Construcția C8-spații de cazare, nr.cad.102530-C8, Sc=90,00 mp, Construcția C9-magazie, nr.cad.102530-C9, Sc=5,00 mp, Construcția C10-spațiu comercial și locuință, nr. cad.102530-C10, Sc=57,00 mp și Construcția C11(construcție fără acte)-spații de cazare, nr.cad.102530-C11, Sc=58,00 mp. 79.807,60. Prețurile nu includ TVA, urmând a fi făcută aplicabilitatea dispozițiilor art.292, (alin.2),l it.F, din Codul Fiscal,în măsura aplicabilității. Toate condiţiile de participare la licitaţie şi condiţiile de adjudecare se regăsesc în caietul de sarcini care poate fi procurat on-line de la lichidatorul judiciar, contravaloarea acestuia fiind de 2.380,00 RON,TVA inclus, dovada achiziţiei acestuia fiind obligatorie pentru participarea la licitaţie, plata acestora efectuându-se în contul lichidatorului judiciar, nr.:RO93BUCU1031215949892RON,deschis la Alpha Bank Iaşi. Persoanele care doresc să se înscrie la licitaţie au obligaţia de a depune garanţia de participare la licitaţie de 10% din preţul de pornire al licitaţiei, plata acesteia efectuându-se în lei, la cursul BNR din data plății în contul de lichidare al ”FANYON”S.R.L., nr.:RO76BUCU1032235342465RON, deschis în lei la Alpha Bank S.A. Înscrierile la licitație se pot face până în preziua licitaţiei, ora 14:00, scrisoarea de participare la licitaţie, împreună cu toate documentele menţionate în caietul de sarcini,urmând a fi trimise on-line pe adresele de e-mail :vanzari@lrj.ro și stefania.nitu@insolvency.ro.Vizitarea şi prezentarea activelor se poate face doar în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în fiecare zi de luni până vineri, cu acceptul lichidatorului judiciar, la locul în care acestea se află. Lichidatorul judiciar va permite accesul ofertanţilor care vor achiziţiona caietul de sarcini, doar în prezenţa unui reprezentant al acestuia şi la solicitarea scrisă prealabilă însoţită de o programare în acest sens. Reprezentanţii lichidatorului judiciar vor furniza toate informaţiile suplimentare disponibile către cei care au achiziţionat caietul de sarcini.Vizualizarea activelor imobile este o condiție obligatorie pentru participarea la licitații. Informaţii suplimentare se pot obţine de pe site-ul lichidatorului judiciar.: www.lrj.ro, telefon: 0733.683.702, 0729.292.746, mail: vanzari@lrj.ro, office.is@lrj.ro, telefon:0737.242.544, mail: stefania.nitu@insolvency.ro, telefon: 0747.012.820, mail:paula.stoian@fanyon.ro.
SC SITERA DEVELOPMENT SRL anunță finalizarea proiectului  “Solicitare grant pentru capital de lucru”
22/06/2021 14:37

 SC SITERA DEVELOPMENT SRL anuntă finalizarea proiectului “Solicitare grant pentru capital de lucru”  

Care Force cauta ASISTENTE (m/ f) pentru Olanda.
22/06/2021 13:56

Care Force cauta ASISTENTE (m/ f) pentru Olanda. Stare excelenta de munca, salariu competitiv, asistenta in tot procesul, zona turistica. Pentru mai multe informatii contactati LISA Schaffer + 31621688389, Cv l ...

Care Force caută dentist (m / f) pentru Olanda și Belgia.
22/06/2021 13:49

Care Force caută dentist (m / f) pentru Olanda si Belgia. Siguranta ocupării fortei de muncă, concentrati-vă pe dezvoltarea profesională si dezvoltarea, venitul initial de 55.000 euro pană la 70.000 euro ...

O ursoaică a intrat în garajul primarului din Băile Tușnad
22/06/2021 12:01

Jandarmii şi poliţiştii harghiteni au fost solicitaţi, in minivacanţa de Rusalii, de 18 ori pentru alungarea urşilor, o ursoaică cu trei pui intrand inclusiv in garajul primarului din Băile Tuşnad, und ...

Proiectul energetic mamut Tarnița este în pericol
22/06/2021 11:06

Compania de stat creată pentru proiectul energetic mamut Tarnita este fugărită de 3 ani prin tribunale de angajati, pentru neplata salariilor. Compania de stat infiintată in 2013 pentru implementarea proiec ...

Topul judeţelor cu cele mai mici şi cele mai mari pensii medii
22/06/2021 10:31

Topul judeţelor cu cele mai mici şi cele mai mari pensii medii Pensia medie lunară a crescut cu 1 leu in luna mai, faţă de luna precedentă, depăşind pentru prima oară suma de 1.600 de lei, potrivit da ...

DATE OFICIALE: Care sunt cele mai BĂNOASE meserii din România
22/06/2021 09:18

În vreme ce milioane de romani duc un trai modest, permitandu-si un concediu abia o dată pe an, in tara noastră există si angajati care au venituri frumoase si care nu lucrează la stat. Conform INS, i ...

HEAVY - PROJECTS - TRANSPORTS SRL anunta finalizarea proiectului
22/06/2021 09:00

 HEAVY - PROJECTS - TRANSPORTS SRL anunta finalizarea proiectului "GRANT"

Bitcoin, 3 defecte care îl împiedică să fie un mijloc de plată eficient
22/06/2021 08:45

Bitcoin, cea mai veche si in acelasi timp cea mai cunoscută criptomondă, incepe să fie criticată inclusiv de adeptii acestui sistem. Are defecte, chiar mari. Chiar si cel mai fluturat atribut, al anonimită ...

Cinci schimbari majore de la 1 iulie. Masuri de relaxare, noi reguli de TVA si produse ce vor disparea definitiv din magazine
22/06/2021 00:09

 Mai sunt mai putin de doua saptamani pana la 1 iulie, cand sunt anuntate mai multe schimbari in domenii cruciale pentru cetateni. Urmeaza sa fie introdusa "contributia personala" in sistemul ...

Aboneaza-te la cele mai noi stiri din Regiunea Moldovei