Turbulenţele s-au mutat din SUA în Rusia

 

Dorian OBREJA

După cum notam în urmă cu nicio lună, profeţi mai vechi sau mai noi, dar şi analişti politici, au prognozat că acest an va fi unul deloc liniştit,  în varianta cea mai optimistă, până la scenariul conform căruia în 2021 ar putea  izbucni cea de a treia conflagraţie mondială.

Nici nu se usca bine cerneala tipografică de pe ziarul în care apărea editorialul cu acest subiect şi spiritele se încingeau. Şi predicţiile desre tulburări majore au început a se împlini, mai întâi (altădată poate ar fi fost greu de crezut!) în SUA, culminând cu asediul Capitoliului. În fine, acolo schimbul de ştafetă s-a produs (chiar în necivilizata absenţă a celui care trebuia să o predea), iar consecinţele rămân de văzut – deşi se remarcă o tendinţă tot mai accentuată de a şterge, prin uitare, această pată (de neşters) de pe obrazul democraţiei nord-americane; lucrurile, cel puţin la suprafaţă, par a se fi liniştit, deşi Donald Trump mormăie, maimuţărindu-l pe Schwarzenegger, dar şi incitând, ameninţător: „I’ll be back!”.

Acum, turbulenţele s-au mutat în zona altei superputeri, şi anume în Rusia.

Telenovela, în afară de multă figuraţie (de la opozanţii regimului la membrii forţelor de ordine), include două personaje principale.

Pe de o parte, îl avem pe pe Vladimir Vladimirovici Putin, de 68 de ani, pentru a patra oară preşedinte al Federaţiei Ruse, pe de alta, pe Alexei Anatolievici Navalnâi, de 44 de ani, jurist, activist şi politician.

Cel dintâi a fost membru al PCUS şi a avut o carieră de câteva decenii în KGB, devenind, ulterior, preşedinte interimar al Rusiei pe 31 decembrie 1999, după ce Boris Elţân îşi dăduse demisia. A fost, apoi, ales în două rânduri, cât permitea Constituţia, a făcut o „pauză”, ca premier, după care Constituţia a fost schimbată, inclusiv privind durata mandatului prezidenţial, aşa încât Putin a mai candidat şi cîştigat de două ori, ultima dată în martie 2018, cu, atenţie, peste 75 la sută din voturi! Dat fiind urmările recesiunii, dar şi ale pandemiei de coronavirus, procentul de încredere al ruşilor în „tătucul” lor a mai scăzut, doar în prima parte a anului trecut, de la 34 la 25 la sută. Numai că trebuie ţinut cont şi de un alt indicator luat în discuţie la sondaje, şi anume rata susţinerii, care se menţine, paradoxal, către 60 la sută.

Cel de al doilea a dobândit popularitate (dar şi adversitate, „The Wall Street Journal” definindu-l drept „omul de care Putin se teme cel mai mult”)  de vreun deceniu, criticând regimul Putin şi corupţia acestuia, organizând manifestaţii de amploare. În 2013, a candidat la funcâia de primar al Moscovei, dar a luat doar 27 la sută din voturi. A fost arestat în numeroase rânduri, fiind acuzat de fraude, delapidări sau...agitaţie la metrou! Notorietatea sa a sporit şi mai mult anul trecut, când sănătatea sa a avut grav de suferit, existând acuze de otrăvire. După o perioadă de spitalizare în Germania, Navalnâi s-a întors, recent, în Rusia, unde, „firesc”, a fost iar arestat, chiar pe aeroport, ceea  ce a declanşat proteste masive şi numeroase reţineri ale unor protestatari.

Aparent, avem de a face cu o reeditare a întâlnirii dintre David şi Goliat. Finalul acesteia, acum, poate fi altul, dat fiind, totuşi, raportul de forţe (inclusiv de ordine!), însă partizanii celui dintâi fac apel la proverbul „buturga mică răstoarnă carul mare”...