Unii decidenţi au pensiile prea mari, pentru a le păsa de cele mici

 

Dorian OBREJA

În ultimele trei decenii, au fost probleme mereu privind bugetul public (adică cel de stat, al asigurărilor sociale de stat şi cele locale), mai precis privind întocmirea şi prezentarea lui, precum şi votarea, în cele mai multe situaţii nereuşindu-se (din incompetenţă, nepăsare sau rea-voinţă) încadrarea în termenele stabilite (destul de laxe, atâta vreme cât prevăd că „dacă legea bugetului de stat şi a asigurărilor sociale nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare cele din anul precedent, până la adoptarea noilor bugete”.

Există şi interpretări subiective: atât locatarul principal de la Cotroceni, cât şi cel de la Palatul Victoria, vor ca bugetele să fie votate de legislativul viitor, fiind convinşi că alegerile parlamentare se vor defăşura pe 6 decembrie, ceea ce încă nu e sigur!

În acest an, sunt dificultăţi vizavi nu doar de bugetele din 2021, ci şi de cele din 2020, mai exact privind rectificări ale acestora, respinse de Parlament şi trimise spre tranşare de către Guvern la Curtea Constituţională a României. Executivul a expediat sesizarea către CCR pe 10 octombrie, dacă nu mă înşel; instituţia ce trebuie să o rezolve a fixat termen de  discutare/soluţionare pe 25 noiembrie!!! Adică după vreo lună şi jumătate, termenul de celeritate nefiind, probabil, cunoscut sau necesar în acest caz. Există şi posibilitatea ca termenul să fie amânat, mai ales în situaţia în care alegerile legislative se vor ţine, totuşi, pe 6 decembrie, asta ca să ştie şi membrii instituţiei amintite „cu cine votează”.

Dincolo de faptul că e vorba de bugetul de stat, un subiect extrem de important, ce ar fi trebuit soluţionat cu maximă rapiditate şi prioritate, de această dată trebuie amintit că sunt implicaţi şi 5.000.000 de români, care aşteaptă decizia privind majorarea pensiilor: va rămâne această majorare de 14 la sută, cât a stabilit, prin ordonanţă de urgenţă, guvernul liberal, sau se va aplica legea aprobată şi promulgată în 2019, ce prevedea o sporire de 40 la sută?

Trebuie ştiut, însă, sau reamintit mereu, că majoritatea factorilor decidenţi – din legislativ, executiv sau instituţia menţionată mai sus şi-au asigurat pensii care să-i pună la adăpost de griji.

Să luăm, spre exemplu, ultimul caz. Din cei 9 membri ai insituţiei, şase au pensii speciale (adică „grele”), cea mai „mică” fiind cea de 100.000 lei, a unui ex-deputat UDMR. Un membru are 2 pensii speciale, iar altul, dacă vă vine să credeţi, 3 (trei)!!! Se încasează, anual, pensii între 75.000 lei şi 455.000 lei. Asta în afară de salariile de la instituţie, aproape 300.000 lei anual, sau de la unele universităţi, unde-şi fac timp să predea oamenii aceştia extrem de ocupaţi...

Ar mai fi ceva de comentat? Singurul lucru care îmi vine acum în minte este doar adevărul cuprins în proverbul „sătulul nu crede flămândului, bogatul nu crede săracului”.