Fostul 'numărul 2' al SRI Florian Coldea și șeful 'câmpului tactic' sub controlul DNA pentru 60 de zile - DNA i-a 'ușurat' de câte 500.000 de lei

Fostul adjunct al Serviciului Român de Informații, Florian Coldea și șeful direcției Juridice din SRI, Dumitru Dumbravă, au fost puși, în cursul nopții de joi spre vineri, sub control judiciar pe cauțiune pentru 60 de zile de către procurorii DNA de la Secția I perntru Combaterea Faptelor de Corupție, într-un dosar în care sunt acuzați de fapte de trafic de influență și spălare de bani.

 

 

 

În cazul ambilor procuroarea Mihaiela Iorga Moraru a stabilit cauțiune de câte 500.000 de lei bani pe care cei doi trebuie să îi pună la dispoziția anchetatorilor ce vor fi depuși la bancă în contul DNA.

Timp de 60 de zile aceștia trebuie să respecte cu strictețe o serie de obligații precum aceea de a nu lua legătura cu martorii din dosarul de mare corupție în care au fost puși sub inculpare sau să dețină arme.

Chemați la „apel”
Potrivit surselor judiciare ale autorului dosarul în care cei doi capi ex-SRI sunt cercetați pentru fapte directe de corupție ar avea la bază denunțul omului de afaceri Cătălin Hideg.

Cei doi foști oficiali au venit pe rând la DNA în cursul dimineții și au răspuns în fața procurorilor DNA la acuzele aduse anterior de afaceristul Hideg.

 

Acesta din urmă ar fi denunțat mai multe oferiri de sume de bani contra influenței pe care cei doi foști oficiali si Serviciului ar fi avut-o la rândul lor prin prisma calităților anterior deținute.

Sumele pretinse de către cei doi ex-oficiali ai Serviciului ar fi de 600.000 de euro, relata presa centrală, și ar fi fost primite de cei doi generali urmare mai multor promisiuni făcute.

Sursele autorului acestui material afirmă că dosarul este extrem de bine probat, pe lângă datele și probele presupus a fi fost furnizate de către denunțătorul Hideg.

Referitor la spălarea de bani a sumelor primite presupus nelegal de la afaceristul Hideg sursele autorului precizează că acestea ar fi fost disimulate și „albite„ prin intermediul unor contracte de consultanță care în realitate nu s-ar fi derulat.

Context
De la finele lunii aprilie presa centrală relata conform celor susținute de omul de afaceri Cătălin Hideg, patron al SAnimed, că acesta ar fi plătit unele sume de bani lui Florian Coldea , fostul director adjunct al SRI și șef al Operațiunilor secrete ale Serviciului dar și lui Dumitru Dumbravă, pentru ca aceștia să își folosească influența căpătată prin prisma funcțiilor deținute îin SRI pentru a-l ajuta pe acesta în dosarul penal instrumentat de EPPO.

Concret, EPPO l-a deferit justiției pe Cătălin Hideg, pentru folosire de documente false şi spălare de bani în legătură cu accesarea unor fonduri europene, acesta fiind primul caz al EPPO intrumentat în România.

Omul de afaceri Cătălin Hideg, patronul companiei Sanimed International, a fost condamnat, în luna februarie, de Tribunalul Bucureşti la patru ani închisoare cu executare pentru folosire de documente false şi spălare de bani, într-un dosar legat de o fraudă cu fonduri europene în valoare de trei milioane de euro.

În acelaşi dosar, Sanimed International a primit ca pedeapsă o amendă penală de 500.000 lei şi închiderea unui punct de lucru pe o perioadă de trei luni.

 

Tribunalul a mai dispus ca Hideg şi Sanimed International Impex SRL să plătească Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene suma de 14.440.459 lei.

Decizia nu este definitivă şi a fost atacată cu apel.

Acesta este primul dosar investigat în România de Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruţa Kovesi, dosarul fiind trimis în instanţă în octombrie 2022.

Potrivit EPPO, frauda reţinută în sarcina lui Cătălin Hideg şi firmei Sanimed se referă la alocarea de fonduri destinate unui centru de cercetare-dezvoltare în domeniul recuperării medicale şi reconstrucţiei biologice RECUMED.

A dat „atacul„ la proiectul RECUMED
Proiectul RECUMED, finanţat de UE, viza crearea unui centru de cercetare, iar pentru a câştiga o licitaţie omul de afaceri a depus mai multe declaraţii şi documente false şi inexacte. Acestea erau legate de procedura de acordare a contractului de furnizare de echipamente medicale şi de lucrări de construcţii necesare pentru proiect.

Între 2018 şi 2020, omul de afaceri a obţinut împrumuturi nerambursabile de peste trei milioane de euro.

El nu a acţionat însă izolat, ci în complicitate cu Raluca Ortensia Aelenei, reprezentanta unei companii din Spania, care urma să echipeze centrul de recuperare şi să execute lucrările de construcţii, susţine EPPO.

Anchetatorii îi suspectează pe cei doi că au întocmit declaraţii false prin care atestă că nu sunt în conflict de interese, iar astfel au îndeplinit aparent condiţiile legale privind transparenţa, legalitatea şi concurenţa în procedura de achiziţie. Mai mult, procedura de atribuire a contractului a fost simulată prin depunerea de contraoferte fictive în numele altor firme şi prin depunerea unor documente false care dovedeau că firma spaniolă îndeplinea condiţiile de eligibilitate privind capacitatea tehnică de a derula contractul.

Bani spălați în Spania
Conform procurorilor, suspecţii au mers chiar mai departe şi, după ce au obţinut fondurile europene, firma din România a transferat banii în conturile firmei din Spania. Sumele au ajuns apoi la alte companii, cu sedii în Cipru şi Portugalia, iar în final o mare parte din bani a fost returnată în conturile beneficiarul iniţial din România, prin emiterea unor facturi false.

Ancheta a arătat că valoarea reală a echipamentelor şi produselor medicale achiziţionate pentru proiect era de circa patru ori mai mică decât cea declarată, iar preţurile iniţiale de achiziţie au fost negociate şi stabilite chiar de primul suspect. Ulterior, valoarea produselor a fost supraestimată prin tranzacţii succesive de la furnizorii iniţiali prin companii din Cipru, Portugalia şi Spania, astfel încât să fie în final vândute beneficiarului din România la preţuri supraevaluate.

Raluca Ortensia Aelenei a ajuns la un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorii şi a primit o condamnare cu suspendare.

Cătălin Hideg a devenit cunoscut după ce o firmă de-a lui a vândut în pandemie statului român 1,7 milioane de măşti la preţuri supraevaluate. Firma avea ca obiect de activitate distribuţia de băuturi alcoolice şi alimente.