Garnitura de ministri din Iasi cu mari probleme legate de coruptie si integritate. Din 11 demnitari dati de judet, 8 au avut probleme cu legea, iar 3 au fost implicati in mari scandaluri

 

 Judetul Iasi a dat din 1989 pana in prezent 11 ministri. Opt dintre ei au avut probleme cu legea, patru fiind chiar condamnati la inchisoare, in timp ce alti trei au fost implicati in mari scandaluri in spatiul public.

Relu Fenechiu, condamnat la 5 ani de inchisoare cu executare in dosarul "Transformatorul"

Relu Fenechiu, fost ministru al Transporturilor si deputat de Iasi, a fost membru al Partidul National Liberal din 1996 pana in 2013, cand a fost condamnat la 5 ani de inchisoare.

Fostul ministru al Transporturilor a fost condamnat definitiv in dosarul "Transformatorul" in ianuarie 2014, dupa ce a fost trimis in judecata de catre procurorii DNA in iunie 2012, fiind acuzat ca, prin firmele sale, a vandut transformatoare si intrerupatoare uzate si vechi la preturi de produse noi catre Sucursala de Intretinere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a institutiei.

Afacerile fostului ministru al Transporturilor continua sa mearga, scrie reporteris.ro, iar prejudiciul de care a fost acuzat in dosarul Transformatorul inca nu a fost achitat. Fenechiu s-a imbogatit cu 5,3 milioane lei in puscarie.

Tribunalul Vaslui l-a condamnat, pe 9 martie 2017, la cinci ani si jumatate de inchisoare pe fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu pentru mai multe fapte de coruptie, in urma contopirii a doua pedepse, una de cinci ani, pentru complicitate la abuz in serviciu in forma calificata, si una de trei ani si zece luni, pentru trafic de influenta in forma continuata si spalare de bani. In fapt, magistratii vasluieni au admis cererea formulata in instanta de Relu Fenechiu, noteaza News.ro.

Relu Fenechiu a fost eliberat conditionat, dupa ce a efectuat trei ani si jumatate de inchisoare.

Constantin Nita, condamnat la 4 ani de inchisoare cu executare

Constantin Nita, nascut in comuna Miroslovesti, judetul Iasi, a fost ministrul pentru IMM-uri, Comert si Mediul de Afaceri in Guvernul Emil Boc

Nita a fost condamnat, in iunie 2018, la patru ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta, in dosarul in care era acuzat ca ar fi primit de la omul de afaceri Tiberiu Urdareanu 30.000 de euro si peste 300.000 de lei ca sa intervina la primarul Iasiului pentru atribuirea unui contract firmei UTI privind managementul traficului din oras.

In decembrie 2018, Nita a fost eliberat din inchisoare, dupa ce a cerut anularea pedepsei pe motiv ca nu a fost respectata legea cand s-au constituit completurile de 5 judecatori.

Dupa decizia Curtii Constitutionale privind modul in care au fost constituite aceste completuri de 5 judecatori de la Inalta Curte au fost facute mai multe contestatii in anulare, printre cei care au procedat in acest fel fiind si Elena Udrea, Dan Sova, Alina Bica si Rudel Obreja.

Astfel, s-a decis ca dosarul in care fostul ministru Constantin Nita a fost condamnat la 4 ani de inchisoare pentru fapte de coruptie sa fie rejudecat, conform deciziei date de completul de 5 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Tudor Chiuariu, condamnat la 3 ani si 6 luni de inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu

Mandatul lui Chiuariu (care avea atunci 30 de ani) la Justitie a fost scurt, de doar 8 luni.

S-a sfarsit pe 10 decembrie 2007, la presiunea fostului presedinte Basescu. Inca din noiembrie 2007, Basescu afirma ca Tudor Chiuariu este "un tanar mafiot obraznic", care serveste o clientela si pe care premierul Tariceanu nu l-ar fi numit ministru, daca ar fi fost "dezlegat".

Basescu se arata convins ca Tudor Chiuariu a fost numit in guvern pentru a-i proteja pe unii dintre cei aflati in vizorul DNA, oameni apropiati lui Relu Fenechiu, presedintele PNL Iasi. De altfel, mandatul lui Chiuariu la Justitie a avut o singura linie conducatoare: demiterea procurorului Doru Tulus din functia de sef al Sectiei a II-a din cadrul DNA.

Problema este ca in sarcina sectiei DNA se afla atunci celebrul dosar "Transformatorul", care i-a adus in cele din urma lui Relu Fenechiu o condamnare la 5 ani de inchisoare.

In calitate de ministru al Justitiei in Guvernul Tariceanu, Chiuariu a semnat personal o hotarare de Guvern care prevedea trecerea ilegala a unui imobil, de la Posta Romana, in proprietatea unei firme private.

In data de 24 ianuarie 2014 a fost condamnat la trei ani si sase luni de inchisoare cu suspendare pentru abuz in serviciu, impreuna cu fostul ministru al comunicatiilor Zsolt Nagy (UDMR)

Cristian Adomnitei, condamnat la 3 ani si 2 luni de inchisoare

Fostul ministru al Educatiei Cristian Adomnitei a fost condamnat la trei ani si doua luni de inchisoare cu executare in Dosarul Albumul, care viza unele nereguli referitoare la un contract pe care CJ Iasi l-a incheiat cu o firma, pentru promovarea judetului.

Decizia a fost luata de catre Tribunalul Iasi si nu este definitiva.

Magistratii ieseni l-au condamnat pe fostul sef al CJ Iasi Cristian Adomnitei la trei ani si doua luni de inchisoare cu executare, alte trei persoane fiind condamnate in acelasi dosar la pedepse cu inchisoarea cuprinse intre patru ani si patru luni si patru ani si sapte luni.

Astfel, Teodora Jinga si Carmen Irimescu, ambele functionare in cadrul CJ, au fost condamnate la cate patru ani si patru luni de inchisoare, in timp ce Letitia Popa, administrator de firma, va sta dupa gratii patru ani si sapte luni.

Cristian Adomnitei a fost acuzat de procurorii DNA de favorizarea faptuitorului si fals intelectual intr-un dosar privind nereguli referitoare la un parteneriat cu o firma privata care a avut ca obiect promovarea judetului.

Potrivit DNA, CJ Iasi a atribuit, in 2013, firmei Laser Co un contract de servicii de tiparire materiale de promovare a judetului Iasi pe baza unor documente false intocmite de Letitia Popa, administratorul firmei Laser Co.

Procurorii au afirmat ca pentru ca acest contract sa fie atribuit firmei pe care o administra, Letitia Popa a intocmit si utilizat documente false pentru a crea aparenta indeplinirii criteriilor de admisibilitate si conformitate a ofertei, depunand apoi toate aceste inscrisuri la autoritatea contractanta, CJ Iasi.

Popa i-a determinat astfel cu intentie, pe membrii comisiei de evaluare a ofertelor sa atribuie contractul firmei sale, in conditiile in care oferta ar fi trebuit sa fie respinsa, din cauza neindeplinirii cerintelor minimale ale caietului de sarcini.

DNA a precizat ca firma lui Popa nu a respectat contractul, nepredand o serie de obiecte, a caror valoare a fost de peste 213.000 lei.

Pentru ca Letitia Popa sa poata incasa, in mod nelegal, plata acestor bunuri pe care nu le livrase si, totodata, sa nu poata fi obligata, conform contractului, la plata penalitatilor, Cristina Teodora Jinga, cu intentie, a determinat membrii comisiei de receptie din care facea parte si Carmen Irimescu, sa semneze un proces verbal antedatat, in cuprinsul caruia s-a mentionat, in mod nereal, ca acestea fusesera livrate si a semnat mai multe documente, activitati ce au avut ca urmare producerea unui prejudiciu de peste 213.000 lei judetului Iasi, la care se adauga contravaloarea penalitatilor.

Totodata, in perioada martie - aprilie 2015, Cristian Adomnitei, cu intentie directa, le-a ajutat pe Jinga si Irimescu, in urma unei intelegeri prealabile cu acestea, pentru a se evita descoperirea infractiunilor pe care acestea le comisesera si tragerea lor la raspundere penala, au sustinut procurorii DNA.

Costel Alexe acuzat ca a primit spaga 22 de tone de tabla.

Procurorii DNA il acuza pe Alexe, unul dintre cei mai influenti lideri PNL, ca i-ar fi cerut direct managerului unui combinat siderurgic produse din tabla in schimbul alocarii catre respectivul combinat a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera.

Produsele cerute de Alexe - 22 tone de tabla (cu valoare de circa 103.000 lei), ar fi fost primite in datele de 23 aprilie 2020 si 7 iulie 2020, la punctul de lucru al unei societati comerciale administrata de o ruda de-a sa, potrivit procurorilor DNA.

Costel Alexe a fost deputat si ministrul Mediului in guvernul Orban. El a renuntat la portofoliul ministerial pentru a candida la sefia Consiliului Judetean Iasi la alegerile locale din 27 septembrie.

Nicolae Banicioiu, acuzat de luare de mita si trafic de influenta

Procurorii DNA au declansat procedura urmarii penale impotriva fostului ministru Nicolae Banicioiu, la trei zile dupa ce Camera Deputatilor a incuviintat cu o larga majoritate ridicarea imunitatii.

Nicolae Banicioiu este acuzat de comiterea infractiunilor de luare de mita si trafic de influenta pe vremea cand activa ca ministrul, intai al Sportului apoi al Sanatatii, in guvernele Ponta. La savarsirea presupuselor fapte, explica DNA, Banicioiu ar fi fost ajutat de o alta persoana, suspect in dosar.

Potrivit unui comunicat al DNA, s-a instituit masura sechestrului asigurator pe averea deputatului. Banicioiu a luat la cunostinta joi de decizia procurorilor.

Conform procurorilor, Nicolae Banicioiu ar fi pretins, in perioada 2012-2014, cand era ministrul Tineretului, aproape 1,3 milioane de lei pentru a-si folosi influenta asupra ministrului Sanatatii, la vremea aceea Eugen Nicolaescu (PNL) pentru a numi manageri de spital pe care doi oameni de afaceri ii puteau controla si pentru a aloca sume de bani spitalelor cu care acestia aveau contracte.

Mai mult, procurorii sustin ca Banicioiu ar fi primit si o alta mita, de 2,6 milioane de lei, de la aceiasi oameni de afaceri, dupa ce a devenit ministru al Sanatatii, in perioada 2014 - 2015.

Nicolae Banicioiu, fost deputat de Iasi, a fost ministru al Tineretului in Guvernul Ponta in perioada 21 decembrie 2012 - 5 martie 2014, iar in perioada 5 martie 2014 - 17 noiembrie 2015 a fost ministru al Sanatatii.

Mandatul lui Nicolae Banicioiu in fruntea Ministerului Sanatatii a fost marcat de momentul tragediei de la Colectiv, in urma careia si-au pierdut viata 65 de tineri. Imediat dupa tragedie Banicioiu avea da declare: "Avem tot ce ne trebuie", pentru a fi contrazis de realitatea din spitale unde s-a murit mai mult decat in noaptea incendiului. El avea sa demisioneze ulterior alaturi de intreg guvernul Ponta.

Varujan Vosganian, suspectat de constituirea unui grup infractional organizat si de complicitate la delapidare

Dupa 10 ani a inceput judecata in dosarul "Gaze ieftine", la Instanta Suprema. Procurorii DIICOT au cerut urmarirea penala a lui Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei, dar nu a fost pus sub acuzare pentru ca Parlamentul a refuzat sa-i ridice imunitatea de doua ori - in octombrie 2013 si februarie 2015.

Potrivit DIICOT, in perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, Varujan Vosganian si, in perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, Adriean Videanu, in calitate de ministri, au aprobat, semnat si sustinut in Guvern sase ordine, respectiv trei memorandumuri, in scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infractional constituit de catre Ioan Niculae si au utilizat SNGN Romgaz SA (unitate nationala de interes strategic) in interesul privat al SC Interagro SA, acordand discounturi comerciale substantiale la livrarea de gaze naturale catre aceasta companie, peste plafoanele practicate de Romgaz, precum si gaze naturale exclusiv din productia interna, cu nerespectarea dispozitiilor legale si in conditiile in care Interagro inregistra debite istorice la plata gazelor consumate.

DIICOT mai sustine ca demersurile ministrilor Varujan Vosganian si Adriean Videanu s-au realizat in conditiile in care Interagro inregistra o datorie reprezentand aproximativ 70% din bugetul anual al societatii nationale, fiind grav afectate principalele activitati ale Romgaz, aceasta fiind transformata practic intr-un furnizor al unui "client privat privilegiat" si fiind pus in pericol sistemul energetic national pe segmentul gazelor naturale.

Procurorii mai arata ca prin activitatea ministrilor Vosganian si Videanu, respectiv prin vanzarea preferentiala catre Interagro a unor cantitati masive de gaze naturale, aceasta societate a fost plasata intr-o veritabila pozitie de monopol pe piata gazelor naturale.

Mai mult, Romgaz si Ministerul Economiei, fiind entitati ale statului cu atributii in domeniul energetic, prin folosirea Romgaz in favoarea Interagro, contrar scopului pentru care Romgaz a fost infiintata, s-au creat riscuri semnificative in planul securitatii energetice a Romaniei.

In referatul procurorilor se mai retine ca Romgaz a livrat in aceasta maniera catre Interagro gaze naturale din productia proprie in valoare de aproximativ 1.500.000.000 lei, respectiv 500 milioane dolari, din care 270 milioane lei (92 milioane dolari) reprezinta valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

Vasile Cepoi acuzat de ANI de conflict de interese, infractiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene si infractiuni asimilate celor de coruptie

Potrivit ANI, in calitate de director al Directiei de Sanatate Publica Iasi, Vasile Cepoi a participat la luarea unei decizii prin semnarea unui acord de parteneriat, angajand institutia pe care o conducea la acea data ca partener in Proiectul "Calitate si performanta in sistemul sanatatii publice din Romania", derulat in baza Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU).

Ulterior, Vasile Cepoi, impreuna cu sotia sa, au fost angajati in cadrul proiectului si au obtinut venituri de natura salariala de la beneficiarul Fundatia Amfiteatru si de la partenerii Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi, respectiv S.C. Info Educatia S.R.L, a precizat ANI. Parteneri in cadrul proiectului au fost Fundatia Amfiteatru, ca beneficiar, alaturi de Directia de Sanatate Publica Iasi, Colegiul Medicilor din Romania, Universitatea de Medicina si Farmacie "Gr. T. Popa" Iasi si S.C. Info Educatia S.R.L. ANI sustine ca beneficiul patrimonial obtinut de Vasile Cepoi, impreuna cu sotia sa, in cadrul acestui proiect este de 191.726 lei (aprox. 42.440 de euro).

In Proiectul "Calitate si performanta in sistemul sanatatii publice din Romania" - dezvoltat in cadrul Programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), Vasile Cepoi a detinut urmatoarele calitati: manager de proiect (numit in functie la data de 01.09.2010 si inlocuit din functie la 26.10.2010); director de proiect pentru activitatile editoriale si de cercetare (in perioada 01.12.2010 - 05.12.2011); trainer audit calitate (in perioada 01.05.2011 - 31.08.2011 si 01.10.2011 - 31.03.2012).

ANI a dispus sesizarea organelor judiciare competente cu privire la posibila savarsire de catre ministrul Sanatatii, Vasile Cepoi, a infractiunii de conflict de interese, a infractiunilor impotriva intereselor financiare ale Comunitatii Europene, precum si a celor asimilate infractiunilor de coruptie, dar procurorii Parchetului de pe langa Curtea de Apel au decis clasarea dosaului.

In prezent, Vasile Cepoi e seful DSP Iasi. Ministrul Sanatatii, Nelu Tataru i-a solicitat demisia lui Vasile Cepoi, pentru ca a emis o autorizatie de functionare spitalului mobil de la Letcani in conditiile in care unitatea medicala are deficiente serioase.

Victor Costache, si-a dat demisia in plina criza medicala

Victor Costache, doctor nascut la Iasi, a fost ministrul Sanatatii in Guvernul Orban. A demisionat, chiar in ziua in care s-a implinit o luna de la depistarea primului roman infectat cu noul coronavirus. El a sugerat intr-un interviu pentru Adevarul.ro ca a fost pus sa isi dea demisia de catre premierul Ludovic Orban.

Motivele care au stat la baza schimbarii lui Costache:

- Propunerea lui Costache de a testa intreaga populatie din Bucuresti, in contextul lipsei testelor pentru COVID-19.

- Absenta echipamentelor de protectie pentru medici si asistente.

- Criza de la Suceava, unde erau peste 100 de cadre medicale contaminate, din totalul de 1.300. Spitalul Judetean, care a inghitit in ultimii ani 50 de milioane de euro, a devenit un focar, care a transmis si in oras virusul. La fata locului, pentru a gasi solutii la criza din Suceava, a fost trimis Nelu Tataru, pe atunci secretarul de stat din Ministerul Sanatatii, cel care de la debutul noului coronavirus in Romania a fost imaginea ministerului.

Tudorel Toader, ministrul care a revocat-o din functie pe Laura Codruta Kovesi

Tudorel Toader a ocupat functia de ministru al Justitiei in guvernele Grindeanu, Tudose si Dancila din februarie 2017 pana in aprilie 2019. Pe durata mandatului sau, Federatia Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor a reclamat insistent plata orelor suplimentare pentru angajatii Administratiei afiliati sindicatelor din Federatie.

In martie 2018, acestea au organizat un miting si un mars de protest, in vara ajungand sa depuna plangeri penale impotriva ministrului pentru abuz in serviciu si restrictionarea dreptului de reprezentare sindicala.

Toader a fost un promotor al relaxarii legislatiei pe abuzul in serviciu si a sustinut in repetate randuri modificari la Codul penal si Codul de procedura penala care au fost primite cu critici din partea presedintelui Klaus Iohannis, magistratilor, Comisiei Europene si Departamentului de Stat al SUA.

De asemenea, Toader a fost initiatorul procedurii de revocare din functie a procurorului-sef DNA, Laura Codruta Kovesi, despre care acesta spunea ca si-a depasit atributiile atunci cand a demarat o investigatie asupra modului in care guvernul a adoptat OUG 13/2017.

Mihai Razvan Ungureanu, prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria Romaniei

Iasul a dat si un prim-ministru, pe Mihai Razvan Ungureanu care a condus Executivul timp de 78 de zile. Guvernul Mihai Razvan Ungureanu a detinut puterea executiva in Romania de la 9 februarie 2012 pana la 7 mai 2012.

La 27 aprilie 2012, guvernul a fost demis prin motiune de cenzura, fiind al doilea guvern de dupa Revolutie care a fost demis in felul acesta.