1 Septembrie: Începutul Anului Nou Bisericesc. Azi îl sărbătorim și pe străromânul căruia lumea îi datorează numărarea anilor de la Nașterea lui Hristos: Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul. LA MULȚI ANI!

Începutul Anului Nou Bisericesc a fost instituit de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea. Ei au stabilit să se sărbătorească data de 1 septembrie ca un început al mântuirii creștinilor, în amintirea intrării lui Hristos în mijlocul adunării evreilor, vestind tuturor anul bineplăcut Domnului.

Un alt motiv al sărbătoririi anului bisericesc în prima zi a lunii septembrie este tradiția moștenită din Legea Veche, potrivit căreia în această zi a început creația lumii. „La 1 septembrie, inima creștinismului răsăritean pentru mai bine de o mie de ani – Imperiul Bizantin – își începea noul an. Acesta este și sensul cuvântului de la începutul sinaxarului – indicton. Prima zi a calendarul constantinopolitanilor se numea indicton, adică prăznuirea momentului în care Dumnezeu a început crearea lumii.”

Tot în ziua de 1 septembrie, Biserica a rânduit să fie pomenit Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul, ceea ce înseamnă smeritul, străromân din Scythia Minor - Dobrogea, care a alcătuit cronologia creștină, numărând pentru întâia oară anii începând de la Hristos. „Dacă până la el numărarea anilor se făcea luând ca reper întemeierea cetății Romei sau domnia unor împărați romani, Sfântul Dionisie a venit cu o noutate: numărarea anilor să înceapă de la Nașterea lui Hristos. Deoarece nici un alt gânditor creștin de dinainte și din timpul Cuviosului dobrogean nu a emis această ipoteză de lucru, Sfântul Dionisie rămâne în istoria umanității ca fiind cel care a pus bazele calculului erei creștine, realizând astfel o veritabilă descoperire cu valoare universală.”, scrie Arhimandritul Mihail Daniliuc.

Tot astăzi îl sărbătorim și pe Sfântul Cuvios Simeon Stâlpnicul, care a socotit să-și zidească un stâlp și să stea pe el, ca cei ce voiau a se atinge de dânsul să nu poată; deci a zidit stâlpul și pe el o chiliuță strâmtă de doi coți, unde, suindu-se, petrecea în post și în rugăciuni. El a devenit, astfel, întâiul stâlpnic.

Anul bisericesc ortodox se împarte în trei mari perioade: Triodul (perioada prepascală); Penticostarul (perioada pascală); Octoihul (perioada postpascală);

Sfârșitul anului bisericesc, ca de altfel și începutul lui, se află sub ocrotirea și binecuvântarea Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, Maica Domnului, deoarece cea mai mare sărbătoare la sfârșitul anului bisericesc este Adormirea Maicii Domnului, în data de 15 august, urmată de Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, la 29 august, iar ultima zi, 31 august, fiind punerea în raclă a brâului Maicii Domnului, iar la începutul anului bisericesc, prima mare sărbătoare este Nașterea Maicii Domnului, la 8 septembrie.