Când se mănâncă pasca și de ce trebuie sfințită?

Cu o formă rotundă (care amintește de veșnicie) și o cruce așezată în mijloc, pasca reprezintă biruința vieții asupra morții și recunoștința pentru darurile primite de la Dumnezeu. Dar de ce trebuie neapărat sfințită, înainte de a o consuma?

De ce pasca se mănâncă doar după ce este sfințită?
Potrivit explicațiilor pr. Mihai Mărgineau de la Parohia ,,Toma Cozma” din Iași și pr. Dorel Burduja de la Parohia Piciorul Lupului, pasca se mănâncă doar după ce a fost sfințită, după slujba de Înviere sau în dimineața primei zile de Paște. Este important să nu fie gustată înainte, pentru că binecuvântarea transfigurează hrana și o leagă de sensul spiritual al sărbătorii.

 

 

,,Când vorbim despre slujba de Înviere, marea majoritate a creștinilor se referă la participarea la slujba de afară, ceea ce nu este tocmai corect. De fapt, slujba de Înviere este Liturghia din noaptea de Paște, privegherea care se încheie cu binecuvântarea alimentelor. În ceea ce privește pasca, ea se binecuvântează la sfârșitul Sfintei Liturghii și este considerată alimentul cu care se începe masa pascală în familie”, a declarat pr. Mihai Mărgineau.

,,Cumpătarea alimentară trebuie să fie un exercițiu constant”
În perioada Postului Mare, creștinii se abțin de la alimente de origine animală, ca formă de înfrânare a trupului și curățire a sufletului. Revenirea la aceste alimente – inclusiv pasca, ouăle și carnea – nu se face oricum, ci cu recunoștință și cumpătare, spun preoții. De aceea, credincioșii sunt sfătuiți să aducă pasca la biserică pentru a fi sfințită la finalul Sfintei Liturghii din noaptea de Înviere.

,,Dat fiind faptul că în perioada postului există o restricție alimentară severă, rânduiala bisericească prevede o binecuvântare a mâncărurilor, pentru a sublinia că cumpătarea alimentară trebuie să fie un exercițiu constant, nu doar în timpul postului”, a menționat preotul.

Așadar, în noaptea de Paște este indicat să se binecuvânteze atât pasca, cât și ouăle, cozonacul, carnea. ,,Există rugăciuni speciale pentru fiecare, tocmai pentru a sublinia faptul că, deși e sărbătoare și bucurie, cumpătarea alimentară rămâne o preocupare importantă pentru creștin”, a adăugat acesta.

„Primește o binecuvântare de la Dumnezeu”
După cum precizează și pr. Dorel Burduja, echilibrul inclusiv în plan alimentar ar trebui să fie o trăsătură constantă credinciosului.

„Bucuria Învierii este, în primul rând, o bucurie a sufletului, dar este și una a trupului. Dacă timp de 40 de zile ne-am abținut de la mâncăruri de frupt ca o formă de înfrânare a trupului, ca un semn de solidaritate cu Hristos, Cel care, prin suferință, ne mântuiește, și ca o recunoaștere a faptului că hrana este un dar de la Dumnezeu, acum, când revenim la mâncarea de frupt, recunoaștem același lucru: hrana este darul lui Dumnezeu. Nu trebuie să privim hrana ca pe ceva ce am răpi, nici ca pe ceva ce ni se cuvine în mod automat, și nici ca pe scopul ultim al vieții. Suntem, prin Dumnezeu, dincolo de hrană. Domnul spune:«Nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu»”, a menționat parohul.

 
Cu alte cuvinte, atunci când alegem să sfințim mâncarea, cerem binecuvântarea Domnului peste bucate, afirmându-ne calitatea de fii ai Lui, punând mai presus de toate binecuvântarea Lui, chiar și față de hrana însăși. Totuși, pr. Dorel Burduja spune că dacă cineva și-a permis să mănânce de frupt în post, nu face un păcat mai mare dacă mănâncă pasca nesfințită.

„Și cel care nu a ținut post, dar alege să se înfrâneze și să nu mănânce până nu sfințește pasca, primește o binecuvântare de la Dumnezeu pentru această înfrânare. În general, este mai bine să mâncăm după ce sfințim pasca și ouăle. N-aș putea spune că pasca are o semnificație specială în conformitate cu forma ei. Forma diferă, însă se face în mijloc o cruce, pentru a-i conferi un scop creștin”, a conchis preotul.