Rusaliile. Moșii de Vară

La 50 de zile după Paște, creștinii ortodocși serbează Rusaliile, o sărbătoare populară care se suprapune și cu un moment religios - Pogorârea Sfântului Duh. Reprezentări mitice feminine, Rusaliile sunt femei fabuloase, fiicele lui Rusalim Împărat, și spirite malefice. Ielele, așa cum li se mai spune, sunt spirite rebele ale morților care, după ce au părăsit mormintele în Joia Mare și au petrecut Paștele cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în lăcașurile lor pământene și încep să facă necazuri oamenilor. Spre deosebire de strigoii morții, care apar și fac necazuri oamenilor în anotimpul friguros, Ielele se întâlnesc vara.

Potrivit tradiției, Ielele sunt fecioare frumoase îmbrăcate în alb, fecioare bătrâne, spirite sau duhuri rele și locuiesc prin păduri neumblate și neatinse de om, prin văzduh ori prin ostroave pustii. Rusaliile sunt mereu însoțite de lăutari, dansează mereu și întind mese pe iarba. Petrec și dansează mirific, însă muritorii nu au voie să le vadă. Daca sunt zărite de un muritor sau dacă, din greșeală, cineva calcă pe locul pe care au dansat (unde iarba rămâne arsă), acesta se îmbolnăvește foarte grav de o boală numită, în limbaj popular, "luatul de Rusalii". De boala Ielelor se poate scăpa doar prin descântec ori prin intrare în hora Călușarilor. În unele zone se spune că Ielele ursesc copiii la naștere și prezic moartea oamenilor. Ca să se ferească de duhurile rele, oamenii își împodobesc locuințele cu leuștean, tei, usturoi, dar încearcă și să îmbuneze spiritele morților cu ofrandele specifice, pe care le oferă în Sâmbăta Moșilor, ce precede sărbătoarea Rusaliilor.

Povestea Moșilor de Rusalii

În popor se spune că Moșii ar fi fost nouă uncheși bătrâni, care, pe unde mergeau, numai bine și minuni făceau. Se spune că în zilele premergătoare Moșilor de Vară, sau Moșilor Cireșelor, se deșteaptă toți morții și se duc pe Valea cu Dor. Acolo găsesc tot ce li s-a dat de pomană în cursul anului. Cine nu găsește nimic ia țărână în poală și se întoarce mâhnit. De ziua Moșilor de Vară, femeile împart oale cu apă, pentru ca și cei morți să aibă cu ce bea apă pe lumea cealaltă. În zilele de Moși se lucrează orice, dar nu se toarce, căci se crede că astfel se întorc colacii de la morți îndărăt. Nu se aruncă gunoiul afară din casa din credința că va ajunge la morți, care așteaptă această zi pentru a căpăta merinde și băutură. Nu se mătură, că se da praf în ochii morților, care stau după ușa până a doua zi, când, după terminarea liturghiei de Rusalii, își iau zborul către cer.

La Moșii de Vară, femeile dau de pomană vase (din lemn sau de lut, odinioară) pline cu vin, apă, lapte, cu mâncare gătită, alături de care se pun pâine, flori și lumânări aprinse. Vasele se împodobesc cu flori și cireșe, așa că Moșii de Vară mai sunt cunoscuți și că Moșii Cireșelor. În vechime, cofele care se dădeau de pomană erau umplute cu apă de la fântâna sau de la izvor. Când cofele erau umplute cu apă, pe ghizdurile fântânii ori lângă izvor se lăsa câte un ban, ca plată pentru apă și pentru ca pomana să fie primită. De Rusalii, tinerii taie crenguțe de tei, cu care împodobesc gospodăria. În popor exista credința că Teiul de Rusalii este foarte util: când plouă vara cu piatră, se aruncă afara câte o crenguță de tei uscat, crezând că astfel ploaia va înceta. Se mai spune că în noaptea de Rusalii înflorește feriga și cine o are în casa îi va aduce noroc. Se mai spune în popor că femeile care îi vor cinsti în fiecare an pe Moșii de Vara nu vor îmbătrâni prea repede și își vor pastra sufletul mereu tânăr.

Maura ANGHEL