Ruşii-lipoveni din ţara noastră sărbătoresc
Dimensiune font:
Masleniţa sau Săptămâna albă se marchează zilele acestea în comunităţile de ruşi-lipoveni din judeţul Tulcea, aceasta fiind singura sărbătoare populară recunoscută de Biserica ortodoxă.
Într-un material pe tema „Lăsatul secului” transmis la solicitarea Agerpres şi semnat de coordonatoarea Muzeului de Etnografie şi Artă Populară din Tulcea, Iulia Titov, se menţionează că numele sărbătorii Masleniţa sau Maslenîia provine din substantivul „maslo”, care înseamnă unt, ulei.
„Este o ultimă ocazie de manifestare a cântului, a veseliei şi a poftelor gastronomice, înaintea unui post lung şi sever. Sărbătoare cu origini vechi, slave, dedicată întâmpinării primăverii, Masleniţa conţine aspecte ale cultului strămoşilor dacă ne referim la obiceiurile din ultima zi a Masleniţei, Duminica iertărilor, în care sunt nelipsite clătitele, blinî, mâncare rituală de pomenire la slavii de răsărit. Sunt aspecte care ţin şi de cultul familial, de exemplu, vineri e seara soacrei iar sâmbătă sunt şezătorile cumnatei, precum şi de cultul agricol”, se arată în materialul semnat de muzeografa Iulia Titov.
Joia acestei săptămâni se numeşte Şîrocăia Maslina, Maslina cea Largă sau cea Mare, iar în această zi avea loc şi actul ritualic numit „Strela”, „săgeată”.
„Săgeata aprinsă se lansa în Tulcea din vârful colnicului Hora, zona cunoscută azi drept Monument. Gestul trimite spre invocarea soarelui, energiei solare, aducătoare de lumină, iubire, viaţă sau moarte. În unele sate, se consideră că lansarea săgeţii de către tineri reprezenta căutarea viitoarei mirese. În comunităţile ruşilor lipoveni din Dobrogea, se regăseşte şi sub formă de cântec cu variantele „Strela”, „Kak pusciu strelu” sau „Ia pusciu strelu”. De altfel, un gest similar a fost consemnat şi la bulgari”, se arată în sursa amintită.
Tot joia, se făcea un lanţ uman, care pornea dintr-un capăt al satului până în celălalt, participanţii anunţând că a venit Masleniţa şi invitându-i pe privitori să se adune pentru a începe „haravodul”, dansul în horă.
„Excesul comportamental al ruşilor lipoveni, de altfel singurul din calendarul de peste an, poate fi corelat cu următoarea perioadă caracterizată de post sever. Nici o altă etnie nu are norme atât de stricte, dacă aducem în discuţie aplicarea unor reguli de gătire, cu sau fără ulei, sau de servire a hranei calde sau reci, în funcţie de zile”, se mai specifică în material.
La rândul său, preşedintele interimar al filialei teritoriale a Comunităţii Ruşilor Lipoveni, Claudia Ciotic, a menţionat pentru Agerpres că sărbătoarea populară este singura recunoscută de Biserica ortodoxă şi că se mai păstrează în comunităţile de lipoveni din judeţ, ca de exemplu Sarichioi, Slava Cercheză, Carcaliu, precum şi în Ghindăreşti, judeţul Constanţa.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau