120 de copii ucraineni au solicitat să se înscrie în școlile ieșene

Directorul unei şcoli din Iaşi caută soluţii pentru a-i ajuta pe cei 38 de elevi ucraineni să înceapă noul an şcolar în condiţii cât se poate de bune. El speră ca în acest an şcolar, care va începe peste câteva zile, să găsească mai mulţi voluntari sau vorbitori de ucraineană care să îi ajute pe copii refugiaţilor să înveţe.

Statistic vorbind, sunt 120 de copii din Ucraina care au venit la Inspectoratul Şcolar să solicite să îşi continue studiile în una din şcolile sau clasele din Iaşi. „Sunt 120 de copii ucraineni care au fost înscrişi în sistemul educaţional ieşean. Sunt 74 de elevi şi 46 preşcolari din Ucraina. Dintre elevi, cei mai mulţi sunt în învăţământul primar. Cei de gimnaziu şi liceu au învăţat în sistem online. Probabil că au preferat să înveţe de unde sunt cazaţi. Însă copiii din învăţământul primar nu puteau învăţa online, aşa că au fost aduşi de părinţi la şcolile din Iaşi”, a spus Antonina Bliorţ, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar. 

Din cauza migraţiei ucrainenilor, numărul copiilor acestora nu este întotdeauna acelaşi în pe tot parcursul anului. „Uneori pleacă. Au fost situaţii în care au plecat şi s-au întors. Aşteptăm şi noi să înceapă anul şcolar pentru a afla cu exactitate câţi sunt”, a spus purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar.

Deşi au fost acceptaţi şi primiţi cu braţele deschise în şcolile din Iaşi, copii refugiaţilor din Ucraina îşi găsesc cu greu locul. Învăţătorii şi profesorii spun că diferă în primul rând programa şcolară, în al doilea rând este bariera lingvistică. De asemenea, grafia diferă foarte mult. „Foarte greu s-au acomodat, pentru că nu cunosc limba. Ei sunt acceptaţi la noi în regim de audienţă. Pur şi simplu stau şi se uită. Nu ştim cât de mult înţeleg. Alfabetul latin cu alfabetul chirilic nu se potrivesc sub nicio formă. E foarte complicat să comunicăm. Sunt foarte puţini copii care ştiu engleză”, spune Gabriel Gavriluţ, directorul Şcolii Gimnaziale „Viorica Micle”. 

Pentru a îndepărat bariera lingvistică directorul acestei şcoli şi-a descărcat o aplicaţie de pe Internet. Cu ajutorul ei în semestrul trecut a reuşit să comunice cu cei 38 de elevi din Ucraina. „Mi-am instalat aplicaţie de traducere pe telefon. Trebuia să le explicăm care sunt regulile, unde e baia, ce au voie, ce nu au voie. Ne-am descurcat aşa”, a spus Gabriel Gavriluţ.

Autorităţile fie ele centrale sau locale, au venit, au văzut, au plecat. Nu înainte însă de a da asigurări că vor găsi soluţii. Soluţii au venit de la organizaţiile neguvernamentale. „Am apelat la cei de la Salvaţi Copiii, care au amenajat nişte spaţii. Dar avem nevoie de persoane care să cunoască limba, să fie translatori şi să stea cu ei. Asta este cea mai mare problemă. Cumva ei ar trebui să urmeze studiile în limba ucraineană, nu în limba română. Dar nu au cum. Noi le-am pus la dispoziţie spaţiu dar ne trebuie personal care să cunoască limba ucraineană. Aşteptăm să vedem cum se mişcă lucrurile pentru a putea face lecţiile cu ei”, a spus Gabriel Gavriluţ.  

Directorul şcolii a oferit spaţiul necesar desfăşurării orelor de curs însă copiii refugiaţilor au nevoie de tehnologia cu ajutorul căreia să se conecteze la platformele educaţionale ale ţării atacate de armatele ruseşti. „Am înţeles că vor fi nişte tablete şi se vor conecta la o platformă de online cu ajutorul căreia vor face cursuri şi astfel vor primi şi note. Vor veni în sălile noastre de curs şi vor face cursuri online, aşa cum am făcut noi în pandemie. Dacă nu vor reuşi să facă rost de tablete, le vom împrumuta noi pe cele care le-am folosit în pandemie”, a spus directorul Şcolii Gimnaziale Veronica Micle. Laura RADU