Campanie dedicată mamelor și copiilor, de Ziua Mondială a Sănătății

 * Organizația Mondială a Sănătății lansează o campanie anuală menită să reducă mortalitatea maternă și infantilă, cu accent pe acces egal la servicii medicale, sprijin pentru cadrele medicale, sănătatea mintală a femeilor și combaterea violenței împotriva mamelor * în contextul în care România se menține în topul negativ al UE la mortalitatea infantilă, apelul OMS devine o urgență națională

Ziua Mondială a Sănătății, celebrată pe 7 aprilie 2025, va marca începutul unei campanii de un an dedicată sănătății materne și a nou-născuților. Campania, intitulată „Începuturi sănătoase, viitoruri pline de speranță”, va îndemna guvernele și comunitatea medicală să intensifice eforturile pentru a elimina decesele materne și neonatale prevenibile și să acorde prioritate sănătății și bunăstării femeilor pe termen lung. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și partenerii săi vor distribui, de asemenea, informații utile pentru a sprijini sarcinile și nașterile sănătoase, precum și o mai bună sănătate postnatală.

Sănătatea maternă și a nou-născuților în Regiunea Europeană a OMS

În ciuda progreselor înregistrate în ultimelea decenii, tendințele recente arată o stagnare și, îngrijorător, chiar o regresie în privința rezultatelor privind sănătatea maternă și neonatală în Regiunea Europeană a OMS.

Campania OMS de Ziua Mondială a Sănătății 2025 pentru Regiunea Europeană subliniază 5 obiective esențiale, specifice regiunii și care necesită acțiuni imediate:

1. Combaterea stagnării și regresului în sănătatea maternă și neonatală
Doar în anul 2020, aproximativ 1.000 de femei din regiune au murit din cauza complicațiilor legate de sarcină sau naștere – o înrăutățire a situației comparativ cu anul precedent. De atunci, situația s-a îmbunătățit, iar rata mortalității materne a revenit la nivelurile anterioare pandemiei.

2. Asigurarea protecției financiare (accesibilitate la servicii medicale) pentru viitoarele și proaspetele mame
Accesul la servicii de sănătate maternă ar trebui să fie un drept fundamental, nu un privilegiu determinat de statutul legal, financiar sau de apartenența socială ori etnică. Este esențial să fie eliminate barierele financiare și să se asigure că toate femeile însărcinate și mamele beneficiază de îngrijirea necesară fără a suferi dificultăți economice.

3. Susținerea și protejarea moașelor și obstetricienilor
Moașele și obstetricienii sunt pilonii principali ai îngrijirii materne și neonatale, oferind majoritatea serviciilor esențiale de sănătate reproductivă, maternă și neonatală. Expertiza lor asigură sarcini și nașteri în siguranță. Pentru a menține standardele înalte de îngrijire, aceștia au nevoie de sprijin, protecție și o salarizare adecvată.

4. Prioritizarea sănătății mintale a femeilor însărcinate și a proaspetelor mame
Sănătatea mintală este parte integrantă a bunăstării generale, însă bolile mintale perinatale rămân complicații semnificative ale sarcinii. Provocările sistemice împiedică adesea accesul femeilor la serviciile de sănătate mintală în timpul și după sarcină. Îngrijirea maternă de rutină trebuie să integreze complet sprijinul pentru sănătatea mintală, cu evaluări și intervenții proactive.

5. Toleranță zero față de violența împotriva femeilor însărcinate și a mamelor
Violența împotriva femeilor însărcinate și a mamelor, sub orice formă, este inacceptabilă și reprezintă riscuri grave atât pentru sănătatea maternă, cât și pentru cea a nou-născutului. Este esențială implementarea și aplicarea unor politici care să protejeze mamele împotriva violenței, să ofere sisteme de sprijin pentru cele afectate și să promoveze o cultură a respectului și siguranței în mediul medical.

România, printre primele în UE la mortalitate infantilă

România se menține printre primele locuri în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității infantile de 5,7 la 1.000 de copii născuți vii în 2022 (date definitive pentru anul 2022, INS,), cauza principală fiind nașterile premature.
O treime dintre aceste decese pot fi prevenite prin dezvoltarea de programe de suport pentru mame și copii, precum și prin programe ample de renovare, dotare și modernizare a unităților medicale. Cu o rată a mortalității infantile care ne situează pe podiumul negativ al UE, disputând primul loc cu Bulgaria, România are un deficit cronic de medici neonatologi, respectiv 40%. Vechimea medie exprimată în ani pentru echipamentele aferente specializării neonatologie este de 8 ani, în condițiile în care aparatura medicală de ultimă generație face o diferență crucială în ceea ce privește salvarea nou-născuților cu prematuritate extremă sau cu patologii medicale grave.

Nicoleta ZANCU