Ieșenii, abandonați în caz de război!

* 1,22%  din cele 760.774 persoane rezidente în județ ar avea asigurat un adăpost în cazul unor bombardamente, de exemplu * dacă scoatem cifrele municipiului reședință de județ din totalul capacității operative a adăposturilor, situația devine de-a dreptul catastrofală: doar 700 din cei 190.000 de ieșeni ce locuiesc în județ și-ar putea găsi un adăpost care să le ofere șanse reale de supraviețuire! * în municipiul Iași sunt operaționale doar 26 din cele 127 adăposturi civele publice

Iașul avea, la începutul acestui an, conform cifrelor transmise de Inspectoratul pentru Siruații de Urgență (ISU), 129 adăposturi de protecție civilă publice care pot adăposti 11.771 persoane, 58 adăposturi de protecție civilă private care pot adăposti 7.352 persoane și 3 puncte de comandă, din care două aparțin Consiliului Județean Iași și unul Primăriei Municipiului Iași.

Acestea sunt cifrele oficiale, cele pe care le machiază mereu autoritățile, după pofta celor care împart banii publici și a celor care pun întrebări.

Cifrele reale, însă, le-a scos la iveală Curtea de Conturi, care a stabilit că sistemul de protecție civilă e în ruină, la propriu, și că sunt necesare sume consistente pentru a repara daunele produse în timp de nepăsarea feluritor administratori de patrimoniu local. Mai precis, spun experții, ar fi necesare fonduri de peste 10 milioane de lei pentru aducerea în stare de operativitate a adăposturilor neconforme.

 

Curtea de Conturi stabilea, anul trecut, că la Iași sunt operative doar 74 din cele 181 de adăposturi de protecție civilă, doar 29 dintre acestea aflându-se în proprietate publică (26 în municipiul Iași)!

 

Pe înțelesul tuturor, doar 1,22%  din cele 760.774 persoane rezidente în județ ar avea asigurat un adăpost în cazul unor bombardamente, de exemplu. Dacă scoatem cifrele municipiului reședință de județ din totalul capacității operative a adăposturilor, situația devine de-a dreptul catastrofală: doar 700 din cei 190.000 de ieșeni ce locuiesc în județ și-ar putea găsi un adăpost care să le ofere șanse reale de supraviețuire.

De fapt, din cele 181 de asăposturi publice și private din județ, adăposturi care apar în registrele IGSU la 14 ianuarie 2025, doar 11 se află în afara municipiului Iași: 3 în Valea Lupului, câte 2 la Pașcani și Podu Iloaiei și câte 1 la Holboca, Lețcani, Miroslava și Victoria.

Adăposturile din municipiul Iași se află în zone precum Copou, Păcurari, Centru, Tătărași, Gară, Grădinari, Zona Industrială, Nicolina, Bularga, Bucium, Mircea cel Bătrân, Galata, Alexandru cel Bun, Dacia.

Majoritatea adăposturilor de protecție civilă, în special cele aflate în clădirile de blocuri și clădiri administrative vechi, nu mai sunt funcționale, iar pentru reabilitarea și operaționalizarea lor este necesară o analiză complexă a structurii de rezistență și a instalațiilor aferente.

O altă problemă ţine de dotarea adăposturilor în cauză, care necesită anumite filtre speciale. Sunt necesare trei astfel de filtre, iar preţui unui singur filtru este de 3.000 de euro.

Cumva complementare adăposturilor antiaeriene, sirenele de alarmare sunt singurul capitol la care Iaşul stă bine. Sunt 17 astfel de sirene, toate electronice, rodul unui efort financiar de administraţiei locale. Au fost auzite, în special miercurea şi doar în urma uner excerciţii a celor de la ISU.

 

Pentru a obține fondurile necesare operaționalizării adăposturilor neconforme, dar și a conservării întregului fond existent, Primăria Iași a instituit, din acest an, o taxă specială în valoare de 10 lei/imobil destinată cheltuielilor de protecție civilă.

 

Conform legii, care dă voie ca, pe timp de pace, aceste buncărele să poată fi folosite ca spaţii de depozitare tip boxe, acestea sunt ţinute sub cheie de diverşi proprietari. Iar acolo unde nu s-au adunat borcane de murături sau acareturi, tot există lacăte, locatarii temându-se că oamenii străzii s-ar putea găsi adăpost în... adăpostul antiaerian! Este un alt motiv pentru care locurile unde s-ar afla buncărele sunt ţinute la secret. Singurele elemente care indică faptul că v-aţi putea afla în apropierea unui astfel de adăpost sunt simbolurile grafice de pe clădiri: un triungi albastru într-un pătrat portocaliu sau litera A într-un cerc. Însă, puţini ieşeni le cunosc semnificaţia...

Există, însă, şi exemple de bună practică. În 2008, fostul viceprimar al Iașului, Radu Botez, a investit aproximativ 30.000 de euro pentru realizarea unui adăpost la subsolul unui bloc aflat în vecinătatea sediului Poliției Rutiere din Iaşi.

Spaţiul a fost special amenajat cu ventilaţie şi aerisire, dar şi ieşire de siguranţă, iar pereţii au o lățime de peste 40 de centimetri. Fostul oficial al Primăriei Iaşi a repetat cu diverse ocazii că, pe atunci, legislaţia din România prevedea şi realizarea unui astfel de spaţiu.

Pentru a remedia situația și a obține fondurile necesare operaționalizării adăposturilor neconforme, dar și a conservării întregului fond existent, Primăria Iași a instituit, din acest an, o taxă specială în valoare de 10 lei/imobil destinată cheltuielilor de protecție civilă. Un mic pas înainte, deși parte greu de crezut că situația se va remedia în perioada imediat următoare.

 

Cea mai dramatică situație se înregistrează în județul Neamț, unde doar 21 dintre cei 454.202 locuitori pot găsi un adăpost în caz de bombardament.

 

Situația Iașului, deși extrem de îngrijorătoare, nu este singurală, la nivel național. Cea mai dramatică situație se înregistrează în județul Neamț, unde doar 21 dintre cei 454.202 locuitori pot găsi un adăpost în caz de bombardament. Un dezastru autentic, dat fiind faptul că 71 de adăposturi (dintre care 57 publice) din județul vecin sunt într-o stare deplorabilă, inutilizabile, și doar unul (privat) are condiții specifice!

Caz unic la nivel național, următorii pe lista indiferenței fiind responsabilii administrației din Vrancea, unde sunt operaționale doar 3 din cele 15 adăposturi de protecție civilă. În acestea se pot simți în siguranță, în caz de bombardament, doar 200 din cele peste 335.000 de persoane care au domiciliul în județ.

Cel mai mare buncăr civil din România se află la Botoşani, un loc sigur unde oamenii se pot adăposti în caz de război. Este vorba despre o suprafaţă de aproximativ 300 de metri pătraţi care este un centru de comandă, pregătit special pentru situaţii de urgenţă.

Într-un punct de vedere făcut public de Academia Tehnică Militară, pe marginea acestui subiect, se recomandă utilizarea în prima faza a adăposturilor actuale, eventual cu anumite intervenții necesare pentru refacerea întregii lor funcționalități (chiar dacă nivelul de protecție nu este ridicat), adoptarea unor soluții de adăposturi mobile (utilizând elemente prefabricate) pentru zone care pot deveni vulnerabile (zone de graniță), iar pe termen lung implementarea unor norme actualizate și adoptarea unui pachet legislativ care să impună respectarea acestor norme, cel puțin pentru viitoarele proiecte.

Daniel BACIU, Carmen DEACONU