„Aroganța dirijorului este cel mai mare dușman în performanța corală autentică”
Dimensiune font:
Timp de aproape o săptămână, Iașul va găzdui Festivalul Muzicii Româneşti, eveniment ajuns la cea de-a XXV-a ediție. Publicul va avea ocazia să audieze lucrări moderne şi contemporane aparţinând atât tinerilor compozitori, cât şi unor nume consacrate ale culturii muzicale româneşti. Pe lângă concerte simfonice, camerale, corale, recitaluri instrumentale şi vocal-instrumentale susţinute de ansambluri şi interpreţi de renume internaţional, programul festivalului vizează câteva evenimente cu caracter omagial, precum reprezentarea în premieră a operei „Făclia de Paşti” de Alexandru Zirra la Opera Naţională Română din Iaşi, organizarea unui Colocviu de Muzică Românească, dedicat unor muzicieni celebraţi în acest an: Dimitrie Cantemir, Antonin Ciolan, Vasile Spătărelu, Cristian Misievici, Sabin Păutza, Violeta Dinescu, Maria Slătinaru-Nistor.
„Un dirijor bun are, în primul rând, abilitatea de a asculta”
Un alt eveniment important va avea loc în seara de 23 octombrie, când Corul „Aletheia” va susține concertul „Seara compozitorilor ieșeni”. Invitat special al concertului va fi cunoscuta interpretă Luiza Zan, care de data aceasta nu va cânta jazz, ci va interpreta un ciclu de lieduri cu pian ale compozitorului ieșean Achim Stoia. Ca de obicei, corul va fi dirijat de către conf. univ. dr. Dorina Comănescu, pentru care muzica nu este doar o parte din viață, ci însăși viața. La început, a dirijat, sub îndrumare, corul „Strop de ler” al Liceului Pedagogic „Vasile Lupu” din Iași, apoi, după ce a absolvit Universitatea Națională de Arte „G. Enescu” din Iași, a preluat conducerea corului Bisericii Bărboi a cărui componență s-a schimbat treptat, devenind Corul „Aletheia”. Acolo și-a dovedit adevăratele puteri dirijorale în competițiile internaționale, în înregistrări și în concertele locale, naționale și din alte țări.
„Cred că un dirijor bun are, în primul rând, abilitatea de a asculta. Văd deseori dirijori ale căror gesturi, deși frumoase și expresive, nu au nicio legătură cu ce se aude pe scenă, lăsându-se seduși de un discurs sonor ideal, nereușind să perceapă ce se întâmplă în realitate. Nu poți construi nimic dacă nu auzi cu adevărat de unde pornești în interpretarea muzicală. A dirija nu înseamnă a domina, nici a impune. Este despre a comunica generos și a-i convinge pe coriști că viziunea ta interpretativă este una de succes pentru toată lumea. Dacă vrei să te miști printre profesioniști, cultura muzicală și pregătirea academică în artă sunt elementare pentru o carieră în dirijat”, spune Dorina Comănescu.
Un detaliu foarte important este și repertoriul, care până în urmă cu câțiva ani era ales în funcție de necesitățile sociale, de cerințele contextuale. „Acum sunt bucuroasă că în ultimul timp reușim din ce în ce mai mult să abordăm un repertoriu care în primul rând ne place. Părerea coriștilor este esențială, pentru că ei sunt cei care vor trăi emoțional acele lucrări pe scenă. Fiind un cor independent, avem marea șansă să cântăm când vrem și ce vrem”, a continuat Dorina Comănescu povestea din spatele Aletheia.
„Nu contează numărul de oameni dintr-un cor, ci conexiunea dintre noi”
În corurile profesioniste, cea mai mare provocare pentru orice dirijor este crearea și menținerea unei stări pozitive și de sprijin între coriști. Dacă ai acest lucru și oameni pregătiți muzical și vocal, repetiția devine un laborator în care toată lumea contribuie în rezolvarea aspectelor legate de claritatea discursului muzical, acceptând cu generozitate dinamica reală dintre voci. „Interpretarea corală e un joc permanent între a fi în față și a lăsa pe altul în fața ta. De aceea, aroganța dirijorului și a coriștilor este, cred eu, cel mai mare dușman în performanța corală autentică. Fiecare artist trebuie să își cunoască foarte bine abilitățile vocale, iar rolul dirijorului este de a explica grupului cum fiecare voce contribuie la succesul întregului grup. Nu cred în omogenizarea dată de cântatul la fel, ci în omogenizarea creată de aceeași atitudine dată de voci diferite. Și e minunat ca dirijor să auzi fiecare voce, cu toate minunile pe care poate face sonor”, a explicat dirijorul.
Într-un cor sunt foarte importante integrarea și coeziunea dintre artiști, motiv pentru care în „Aletheia” ei sunt aleși cu foarte mare atenție: „Știm cât de important este ca, în mod spontan și natural, să vibrezi la unison cu cineva și e normal ca să nu putem face asta cu unii oameni. De aceea avem o lungă perioadă de probă până când un corist intră în Aletheia. Iar cei care rămânem suntem conștienți de faptul că, dacă între noi nu este prietenie, nu putem avea succes cântând împreună”.
Corul „Aletheia” este cunoscut pentru performanțele sale, de departe cea mai importantă fiind concertul de gală de la Sankt Petersburg după ce a obținut cele trei premii întâi și două premii speciale la unul dintre cele mai mari concursuri de profil din lume: „Forța cu care noi, cei 17 oameni, am interpretat Battle of Jericho într-o sală arhiplină a fost atât de mare încât m-a transformat ca om. Am devenit altcineva începând cu acel moment. Atunci am avut confirmarea cea mai convingătoare a puterii noastre ca grup și atunci mi-a fost extrem de clar că nu contează numărul de oameni dintr-un cor, ci conexiunea dintre noi, pentru a te auzi și a face față oricărui public sau juriu”.
Dorina Comănescu iubește să ne reinventeze în funcție de muzica pe care o cântă corul - „Îmi place când reușim să fim subtili în jazz, sensibili pe muzică religioasă, inediți pe lucrări contemporane și frenetici pe piese ritmate” - și se bucură că Iașul are multe coruri care abordează stiluri și repertorii diferite. „Mă bucur enorm că reprezentarea socială a corului care există doar pentru a cânta muzică patriotică sau colinde începe să se estompeze. Văd multă lume la concerte și sper ca să ajungem și în momentul în care interpretarea corală nu va mai fi de nișă”, a zâmbit dirijorul.
Compozitori tineri, în concert alături de maeștri
Artiștii din Corul „Aletheia” preferă muzica nouă din simplul considerent că lucrările clasice au deja suficiente interpretări foarte bune: „Ocazional ne place să redescoperim un Palestrina, un Chirescu sau un Spătărelu. Dar adorăm să vedem ce scriu compozitorii contemporani, români sau străini. Sau chiar pe cei care fac parte din corul nostru: Iustina Nedelcu-Chiuariu, Sandu Bantaș, Mihaela Spulber, Alexandru Semeniuc sunt oameni care cunosc cel mai bine ideea de laborator coral. De-a lungul anilor, tinerii compozitori și interpreți, au avut ocazia de a vedea imediat cum sună propriile piese și uneori de a la lucra în timp real asupra lor, pentru a oferi publicului lucrări excepțional de frumoase. Unele dintre ele au fost cântate pe scene mari sau premiate în competiții naționale și internaționale de creație”. Mai mult, în această vară, în cadrul proiectului „Mărturii audio din componistica ieșeană corală contemporană”, finanțat de Primăria Iași, în colaborare cu Universitatea Națională de Arte „G. Enescu” din Iași, o parte din membrii Corului Aletheia și-au dat concursul pentru a scrie o serie de lucrări deosebit de interesante. Rezultatul acestui proiect este reprezentat de 10 înregistrări audio cu lucrări ale compozitorilor ieșeni prin colaborarea a două generații: una model, cu experiență, dată de prezența compozitorilor Viorel Munteanu, Romeo Cozma și Ciprian Ion, iar alta tânără, entuziastă ce încurajează tinere speranțe precum Sandu Bantaș, Iustina Nedelcu-Chiuariu, Mihaela Spulber și Alexandru Semeniuc. Între cele două generații, din diada profesor-discipol au rezultat lucrări valoroase, interesante și originale, ce au beneficiat de înregistrări de o calitate deosebită, multe dinte ele urmând a fi prezentate și la Seara Compozitorilor Ieșeni.
Maura ANGHEL
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau