„M-am aruncat cu capul înainte destul de inconștient și bine am făcut”

 * dialog cu actrița Edith Alibec, protagonista spectacolului „Tea & Milk”, un one woman show foarte bine primit la Edinburgh Fringe și care va fi prezentat și la Iași

Un one woman show este o formă de spectacol în care o singură artistă, prin intermediul unei varietăți de tehnici dramatice, poartă întreaga greutate a reprezentației pe umerii săi. Actrița își asumă atât rolul protagonistului, cât și al tuturor celorlalte personaje, creând o poveste complexă și captivantă prin intermediul monologurilor, mimicii, gesturilor și schimbărilor subtile de voce. Într-un astfel de spectacol, devine nu doar naratorul principal, ci și întregul univers al piesei, invitând publicul într-o călătorie intimă, emoțională și autentică.

Importanța artistică a unui one woman show constă în profunzimea și autenticitatea pe care o actriță le poate aduce într-un astfel de format. Ea are libertatea de a explora teme complexe – de la viața interioară a unui personaj până la comentarii sociale sau politice – cu o sensibilitate și o nuanță pe care alte forme de artă nu le permit întotdeauna. În absența altor actori, regizori sau decoruri elaborate, legătura dintre artistă și public devine esențială, oferind o experiență teatrală directă și personală.

Pe lângă provocarea tehnică de a susține un spectacol de unul singur, one woman show reprezintă un test de rezistență și versatilitate pentru artistă. Prin acest format, se subliniază forța interpretării sale, capacitatea de a jongla între emoții diverse și de a aduce la viață personaje multiple. În același timp, acest tip de spectacol oferă un teren liber pentru exprimarea artistică, lăsând loc pentru inovație, improvizație și explorare personală.

Astfel, un one woman show nu este doar o provocare teatrală, ci și o celebrare a forței și talentului unei singure artiste, capabilă să creeze universuri întregi și să ofere publicului o experiență profundă, plină de vulnerabilitate și putere. Despre aceste detalii am discutat cu actrița Edith Alibec, protagonista spectacolului „Tea & Milk”, ce va fi prezentat pe scena Festivalului Internațional de Teatru pentru Publicul Tânăr Iași (FITPTI) pe 8 octombrie, de la ora 19, în Sala Mică a Teatrului „Luceafărul”.

- Ce te-a inspirat să creezi spectacolul „Tea@Milk”? Care a fost ideea centrală din spatele acestui proiect?

- Sincer, am văzut „Fleabag”, serialul, am văzut că s-a făcut după un spectacol de one woman show și am cumpărat textul cu gândul să îl pun în scenă în România, în limba română. În același timp, o regizoare m-a contactat cu aceeași propunere. Ne-am pus pe treabă, dar când am cerut drepturile de autor, ni s-a zis că Phoebe Waller-Bridge nu le dă nimănui. Aceasta a fost catalizatorul - pe ideea de „fuck Phoebe Waller-Bridge, pot să îmi scriu și eu propriul text”. S-a dovedit a fi mult mai greu decât credeam. Mult, mult mai greu. Dar am scos-o la capăt.

- Cum a fost primită piesa la Edinburgh Fringe și cum crezi că va rezona cu publicul din Iași?

- Fiind primul meu Fringe, a fost primită foarte bine, am primit și două recenzii foarte bune, dintre care una de la The Scotsman, care este ziarul național al Scoției, un fel de The Guardian. Iar publicul a lăsat de asemenea recenzii foarte drăguțe. A fost greu la prima ediție de Fringe să mă calibrez eu să joc în fiecare seară și am învățat mult din punctul acesta de vedere. (râde)
Nu știu cum va rezona cu publicul din Iași. Pot doar să zic că a rezonat cu publicul din Oradea, Bacău și Brașov.

„Realizându-mi propriile proiecte, am căpătat un soi de independență”
- Ai montat spectacole și în România. Care sunt diferențele între publicul român și cel britanic în ceea ce privește teatrul și receptarea artei?

- În Marea Britanie am fost la Fringe, care nu cred că reprezintă teatrul britanic în general. Fringe e foarte axat pe „entertainment”, lumea vrea în principal comedie, intră cu băutura la spectacole etc. Există din toate, este și teatru, dar cel puțin, eu cu teatrul pe care l-am văzut acolo nu am rezonat deloc.
Fringe-ul îmi place că se axează pe spectacole micuțe, cu buget redus, realizate de artiști la început de drum (nu neapărat, sunt și multe „celebrități” și „influenceri” locali de-ai lor), dar se simte treaba asta în aer că oricine poate să vină să facă orice și cine știe ce se întâmplă? E foarte liber, foarte pe explorare, nu e teatru în sensul clasic al cuvântului.
- Spui despre tine că aparții mai multor locuri. Cum ți-a influențat identitatea multiculturală creația artistică și modul în care abordezi actoria?

- Habar nu am. Nu mi-am făcut o analiză prea adâncă – poate ar trebui? Dar ce pot să zic este că realizându-mi propriile proiecte am căpătat un soi de independență, nu mă gândesc în termeni de „trebuie să iau castingul” când mă gândesc la meseria asta, ci în termeni de „ce spectacol mai creez”. Și asta deja de ani buni. Iar treaba cu multiculturalitatea mi-a activat și mai tare gena asta că poți face orice, nu mi-am pus bariere că fiind limbi străine asta îmi va afecta jocul etc. M-am aruncat cu capul înainte destul de inconștient și bine am făcut.
- De ce ai ales teatrul ca formă de exprimare artistică? Ce te atrage cel mai mult la această artă?

- Sincer, dacă ar fi fost să aleg, mi-aș fi dorit foarte tare să fiu cântăreață și compozitoare, asta e forma de artă care mă atrage cel mai mult, dar din păcate nu a dat Domnu' pe partea asta.
- Ce rol joacă non-conformismul în munca ta artistică?

- Nu cred că mi-am dorit acest non-conformism, ci el a apărut ca răspuns la modul în care se întâmplau lucrurile în viața mea.
- Ce te inspiră în afara teatrului? Ai alte pasiuni sau interese care îți influențează munca de pe scenă?

- Hmm. În afară de teatru am făcut marketing, nu îmi influențează munca de pe scenă, ci o sabotează, că îmi ia timp. Înainte aveam joburi, acum doar îmi promovez propriile spectacole, dar ia mult mai mult timp decât mi-aș dori.
- Cum reușești să împaci cariera internațională cu dorința de a reveni în România cu proiecte teatrale?

- Păi stau în România și plec pe afară în festivaluri sau turnee. Îmi place provocarea asta de a juca în limbi străine, în țări diferite, orașe diferite etc.
- Ce înseamnă pentru tine succesul în teatru? Cum îți măsori evoluția artistică?

- Dacă vin oamenii la spectacolele mele și recomandă și altora. Iar evoluția artistică, la Fringe-ul de anul acesta, de exemplu, am măsurat-o dacă puteam seară de seară să mențin un anume nivel al spectacolului. Și am putut, cu două, trei excepții, și asta m-a bucurat foarte tare, că a fost un progres față de anul trecut.

A consemnat Maura ANGHEL

 

Edith Alibec, recunoscută pentru rolurile sale în piese contemporane și pentru eforturile de a promova cultura românească pe scena internațională, a studiat actoria la Athanor Akademie în Germania, sub îndrumarea renumitului regizor David Esrig. Alături de Dana Paraschiv, cu care a colaborat pentru spectacolul „De ce fierbe copilul în mămăligă”, și-a consolidat o carieră bazată pe teme relevante și accesibile publicului larg. Piesa a fost, de altfel, apreciată la nivel internațional, fiind jucată în orașe precum Londra, Zurich, New York și Stockholm, și câștigând toate premiile la Festivalul de Monodrame din Bacău în 2018.

Cu „Tea&Milk”, spectacolul aduce din nou în prim-plan stilul inconfundabil al lui Alibec și Paraschiv, oferind o experiență teatrală unică, care va ajunge și în Iași, pregătită să aducă zâmbete, reflecții și aplauze.

* * *

Spectacolul de teatru „Tea&Milk”, scris și interpretat de Edith Alibec, sub regia Danei Paraschiv, va ajunge și la Iași după ce a cucerit scenele din Londra și Edinburgh. După premiera londoneză, anul trecut, la Camden People’s Theatre, și participarea la prestigiosul Edinburgh Festival Fringe, acest nou one-woman show se pregătește să încânte și publicul ieșean. Piesa aduce în prim-plan o femeie care, proaspăt ieșită dintr-o relație și cu un job ciudat, se regăsește la o reuniune de liceu în București, unde toată lumea vorbește despre cariere în investment banking, copii și căsnicii. Într-o notă comică, dar profundă, spectacolul explorează sentimentul de a nu te afla acolo unde crezi că ar trebui să fii, fie într-o țară străină, într-o companie nepotrivită sau într-o viață în care ai rămas în urmă.

Piesa promite să cucerească și publicul ieșean cu umorul său acid și curajul de a celebra eșecurile vieții, de a râde când lucrurile nu merg conform așteptărilor. După ce a fost aplaudat pe scene internaționale, spectacolul va oferi și publicului din Iași ocazia de a se bucura de o comedie contemporană despre viață, relații și decizii luate cu sau fără voia noastră.

* * *

Edinburgh Festival Fringe, cea mai mare sărbătoare a artei și creativității

Edinburgh Festival Fringe, adesea cunoscut simplu drept „The Fringe”, este cel mai mare festival de arte din lume, desfășurându-se anual în luna august în capitala Scoției. În 2024 a durat 25 de zile și a prezentat peste 51.446 de spectacole programate din 3.317 spectacole diferite în 262 de locații din 58 de țări diferite.

Cu o istorie de peste 70 de ani, festivalul a început ca o platformă alternativă pentru artiștii care nu făceau parte din festivalul oficial de la Edinburgh. De-a lungul timpului, a devenit un loc de întâlnire pentru artiști independenți din toate colțurile lumii, care își prezintă spectacole de teatru, dans, comedie, muzică, performance-uri și multe altele.

Fringe este cunoscut pentru libertatea creativă pe care o oferă, neavând un proces oficial de selecție. Oricine dorește să își prezinte arta poate participa, ceea ce face ca festivalul să fie extrem de divers și vibrant. De la spectacole de stradă la producții experimentale, Edinburgh Festival Fringe oferă o platformă deschisă pentru inovație artistică și întâlniri culturale unice. Festivalul nu doar că atrage artiști, ci și mii de spectatori din întreaga lume, dornici să descopere noi talente și perspective artistice.

Fringe este, în esență, o celebrare a diversității și a expresiei artistice libere, oferind o scenă globală pentru artiști emergenți și consacrați, și transformând Edinburgh într-un centru al creativității internaționale.