Bogdan Balanișcu: „Noi, ieșenii, petrecem o lună din an în traficul din oraș!”

* dialog cu Bogdan Balanișcu, secretar de stat la Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, președinte al Organizației Municipale Iași a PSD, candidat al acestei formațiuni politice la alegerile pentru funcția de primar al municipiului Iași

- Domnule Balanișcu, candidați la Primăria Iașului pentru ceea ce reprezintă partidul, pentru că aveți convingerea că puteți face un nou tip de administrație, că orașul nu merge într-o direcție tocmai bună și e nevoie de o schimbare de atitudine, de priorități? De ce candidați?

- Cu siguranță nu candidez la Primăria Municipiului Iași și pentru poziția de primar al Iașului pentru ceea ce reprezintă partidul. Atunci când candidezi la o poziție de acest tip, când îți dorești să conduci un oraș cum este Iașul, o faci în primul rând pentru oamenii săi. Și o faci pentru ieșeni în sensul în care sunt probleme, sunt nevoi pe care ei le întâmpină și care nu sunt satisfăcute de actuala administrație. Acesta este principalul motiv pentru care candidez.

- Ați făcut, presupun, o radiografie a Iașului, un audit – să-i spunem așa - socio-economic al orașului... Care sunt elementele principale pe pare le-ați remarcat? Ce ar trebui să rețină ieșenii?

- Cred că cea mai bună radiografie pe care o putem face, din perspectiva noastră, ca și cetățeni a Iașului, e cea pe care o face fiecare ieșean care în fiecare zi trebuie să stea blocat în trafic. Discutăm de ieșeni care petrec 6 zile pe an la culoarea roșie a semaforului, discutăm de fiecare dintre noi, cei care participăm la acest trafic, care stăm în trafic 29 de zile pe an. Practic, noi, ieșenii, petrecem o lună din an în traficul din oraș! Discutăm de această rediografie pe care o face fiecare ieșea și din perspectiva traficului, și din perspectiva spațiilor verzi, și din perspectiva calității aerului, și din perspectiva disponibilităților de spații de joacă pentru copii. Și aici mă refer la familiile triere care au copii, care n-au unde să-și ducă copiii să se joace într-un într-un parc normal, într-un parc decent. Și includem în această radiografie și minusurile pe care le avem în zona sistemului de educație. Și aici mă refer numărul de creșe, la numărul de grădinițe, numărul de școli… De ce sunt forțați părinții să-și ducă copiii dintr-o parte în alta a Iașului, pentru că nu au locuri suficiente? Apoi, în Iași nu avem nicio piață reabilitată, în timp ce orașele din jurul Iașului, orașe mici, din județele Botoșani, Vaslui, Suceava sau Neamț au cel puțin câte o piață reabilitată, iar Iașul este abandonat din acest punct de vedere.

 

„E ca și cum v-ați cumpăra un costum nou, foarte frumos, foarte elegant, vă îmbrăcați cu el, dați uitați să faceți duș. Asta a făcut administrația publică a Iașului, până în acest moment!”

 

- Simplificând, ce-am putea spune despre toate acestea?

- În câteva cuvinte, radiografia cu cu privire la la orașul nostru și raportat la ceea ce a făcut administrația sa, mai bine spus, la ceea ce nu a făcut până acum administrația penelistă care conduce și orașul Iași și județul, e ca și cum v-ați cumpăra un costum nou, foarte frumos, foarte elegant, vă îmbrăcați cu el, dați uitați să faceți duș. Asta a făcut administrația publică a Iașului, până în acest moment. Încearcă să spoiască doar o imagine frumoasă, bazându-se pe ceea ce au făcut înaintașii noștri și pe ceea ce a lăsat moștenire, fără să-și aducă contribuția în substanță și fără să pună amprenta generației noastre asupra ceea ce înseamnă dezvoltare.

- Întorcându-ne la trafic, ce gen de abordare credeți că ar trebui să aibă managerii orașului pentru a soluționa cât de cât această problemă?

- Când discutăm despre diminuarea problemei de trafic în orașul Iași trebuie să ne întrebăm: este integrat traficul din județul, din municipiul nostru și din zona periurbană? Nu, nu este adaptat într-un mod, într-un sens integrat ca să rezolvăm chestiunile de trafic! Și sunt soluții, nu trebuie să inventăm apa caldă. Ne uităm la ceea ce au făcut alții, ne uităm la experiența lor, vedem care este specificul nostru și construim soluții. Dar aici trebuie să avem o abordare pe ceea ce înseamnă infrastructură rutieră, cum gestionăm infrastructura rutieră, ce trebuie să dezvoltăm. Discutăm, apropo de infrastructura rutieră, despre locul în care facem pasaje, cum facem acele pasaje… La noi, în Iași, până-n acest moment le vem pe hârtie de când este primar Mihai Chirica, sau în machete și sunt scoase de fiecare dată când vine o campanie electorală… Suntem în perioada de timp în care nu ne mai putem permite să discutăm despre cum va arăta Iașul, iar primarul trebuie să răspundă de ce nu arată orașul așa cum a promis acum 4 ani, acum 8 ani în urmă.

- Ce soluții vedeți dumneavoastră la problema aceasta?

- Ca să rezolvăm, să contribuim la ceea ce înseamnă diminuare a problemelor de trafic în orașul nostrum, trebuie să discutăm la de componenta de transport alternativ, arătat finanțări pentru ceea ce înseamnă piste de biciclete. Nu toți ieșenii trebuie să folosească bicicleta, dar sunt ieșeni care vor să o folosească. Trebuie să le creăm condițiile în care să circule în siguranță și ei, și tinerii care vor să folosească bicicleta prin piste de biciclete, fie că discutăm de bicicletă, de skateboard, fie că discutăm de role sau de trotinete. Am avut de la Ministerul Mediului o linie de finanțare de 37 de milioane de lei pentru asta, iar primarul putea să ia 37 de milioane de lei cu care să facă piste de biciclete în orașul nostru. A ratat acea finanțare pentru că, deși am fost și am prezentat oportunitatea în Consiliul Local înainte de a fi lansată. N-a reușit să facă proiectul la timp, n-a reușit să-l depună la timp. Tot la problematica traficului, una foarte complexă, discutăm și de ceea ce înseamnă transportul public, care trebuie să îndeplinească trei condiții. Trebuie să fie cel puțin decent și aici mă refer la faptul că poți să te îmbraci într-o cămașă, să urci într-un mijloc de transport și să te dai jos la destinație curat, discutăm de un transport public care trebuie să aibă o frecvență ridicată și să aibă predictibilitate, adică atunci când mergem în stația de transport public, să știm că în 2 minute va ajunge autobuzul sau tramvaiul nostru. A treia condiție pentru transportul public e aceea de a fi foarte bine răspândit pe ceea ce înseamnă zona noastră geografică, astfel încât să nu trebuiască să mergi foarte mult de la originea sau destinația ta până la prima stație de transport în comun.

Peste 28.000 de români mor anual din cauza bolilor asociate cu proasta calitate a aerului

- Evident, asta este condiționat și de trafic, traficul generează poluare, iar Iașul are o problemă din ce în ce mai gravă în ceea ce privește poluarea... E nevoie deja de măsuri drastice pentru a stopa curba aceasta ascendentă?

- Am trecut punctul critic. Din păcate, din această perspectivă, de ani de zile, Iașul se situează în coada clasamentului în ceea ce privește calitatea aerului și fiecare dintre dvs. puteți intra pe siteul calitateaer.ro, să vedeți în timp real care sunt valorile privind calitatea aerului din municipiul din municipiul nostru. Datele sunt elocvente la nivel național, în România. Peste 28.000 de români mor anual din cauza bolilor asociate cu proasta calitate a aerului. E o chestiune pe care de multe ori nu o conștientizăm, vedem doar efectele negative. Ei bine, în condițiile acestea și conform legii, Primăria, administrațiile publice locale au responsabilitatea cu privire la ceea ce înseamnă mediu la nivel local. Ce putem face noi de la nivel de Guvern, la nivel executiv, este să punem la dispoziție linii de finanțare pe care Primăriile să le acceseze și să rezolve aceste probleme. Și vă dau exemplu de o soluție pe care am adus-o și pe care primarul liberal n-a adoptat-o: de șase luni avem deschisă o linie de finanțare pentru „Păduri urbane”. Ne-am dus în Podu Roș, am arătat cum ar putea să arate o pădure urbană în sensul giratoriu de acolo și am atras atenția asupra faptului că de șase luni de zile este deschisă această line de finanțare, iar primarul nu a depus încă proiect să ia bani, să facă o pădure urbană care ar contribui la creșterea calității aerului. Tot bulevardul Nicolina are acel spațiu între carosabil și trotuar, o fâșie de gazon pe care vedem că se cheltuie în fiecare an sute de mii de euro pe gazon, doar ca să arate frumos. Noi avem nevoie de soluții. Pe acea fâșie, cu bani de la Ministerul Mediului, se poate face pădure urbană, maxim 2 metri lățime, care ar reduce zgomotul pentru cei care stau la boulevard, dar, foarte important, ar contribui la creșterea calității aerului.

- Până la pădurile urbane, vom avea Spital Regional de Urgență și Sală Polivalentă cu 10.000 de locuri, avem deja un aeroport care va procesa, anual, câteva milioane de pasageri, mă refer la zona în zona Moara de Vânt. Mutăm epicentrul poluării către Nord sau ați identificat soluții la această problemă care începe, evident, cu traficul, mai precis cu căile de acces?

- Nu ar trebui să mutăm epicentrul poluării, ci ar trebui să diminuăm poluarea. Chiar dacă orașul nostru se dezvoltă, chiar dacă reușim să aducem investiții - și am spus de aeroport, care beneficiază de o finanțare de 90 de milioane de euro acordată de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, și unde, într-un an, cu acești bani, am reușit să avem un terminal nou -, dar iarăși revenim la discuția raportată la ceea ce înseamnă urbanizarea orașului. Și vedem că avem o polarizare, să spunem așa, de investiții într-o anumită zonă, unde discutăm de aeroport, discutăm de ce ar trebui să fie o sală polivalentă, că până acum avem doar machete, iar noi, social-democrații, am reușit în ședință de guvern să aprobăm indicatori tehnico-economici… Este doar un pas mic pentru o nevoie foarte, foarte mare. Reușim, iată, să materializăm un lucru și, vorba premierului, care spunea, atunci când a fost semnat contractul, că „după 15 ani, mi-e și rușine să vin să spun că, uitați, semnăm contract”… Dar important este că deblocăm sau facem concret niște lucruri dorite de ani de zile, cum este Spitalul Regional de Urgență, unde, spre finalul lunii aprilie, vom avea deja primii pași concreți și primele lucrări, după 15 ani de așteptare.

- Vorbind de soluții…

- Soluția, apropo de componenta aceasta, pentru că fiecare dintre aceste investiții aduc parte de trafic acolo, trebuie să discutăm despre ceea ce înseamnă inelele ocolitoare ale municipiului Iași, nu doar de unul singur. Din păcate, n-a existat din partea Consiliului Județean, în acest mandat, vreo soluție concretă, în condițiile în care, repet, sunt bani la nivelul guvernamental cu care să rezolvăm aceste chestiuni și dacă am avea o hartă, să putem schița aici, v-aș arăta că zona respectivă, zona de Nord, în ceea ce înseamnă componenta de A8, cu prelungire pe șosea cocolitoare, vom putea să rezolvăm problema de trafic în sensul în care ducem, încărcăm și descărcăm traficul din aceste obiective pe o nouă componentă. Eu, să fi fost primar, prima mea grijă și prima prioritate pentru aeroport, având în vedere că s-a obținut finanțarea, ar fi fost să prioritizez și să fac încă o cale de acces secundar, care să fie folosită și pe perioada construcției noului terminal, dar și după. Și ne aducem aminte și despre cum meargeau pasagerii cu valiza, pe jos, să urce la aeroport pentru că nu puteau intra cu mașina acolo… Ne aducem aminte de blocajele din trafic din zona aeroportului în acea perioadă și inclusiv astăzi, dacă ne uităm, nu sunt suficiente locuri de parcare la aeroport, nu mai discutăm că nu avem o componentă cargo încă dezvoltată acolo, nu discutăm de faptul că aeroportul nu e legat printr-o arteră de ceea ce înseamnă accesibilitate către un drum european, pentru o componentă de cargo și pentru cei care vin din jurul Iașului la aeroport, care, ghiciți ce? Sunt inclusiv dintre cei care contribuie la creșterea traficului din oraș și la creșterea poluării. Și atunci, de asta spun, trebuie să avem o privire integrată asupra orașului, o viziune de dezvoltare care să cuprindă și componenta urbanistică, să cuprindă și componentă de funcțiuni de care orașul are nevoie. Se duc ieșenii cu mașina la Cornișa, în Botoșani, sau la Parcul din Neamț, în weekend, pentru că în Iași, polul și capitala Moldovei, fostă capitală națională, noi n-avem acest tip de investiții.

- Avem, totuși, un ștrand municipal, zone de agreement...

- Ștrandul este o investiție care nu a fost făcută din bani publici, și cred că ieșene își aduc aminte de de această chestiune. Strandul nostru a fost în zona centrală, unde acum avem complexul Palas. În momentul când s-a stabilit acel parteneriat public-privat, una dintre condiții a fost de construire a unui ștrand în zona Cicoare. Și este un ștrand mic, comparativ cu nevoile Iașului. În condițiile în care alte două orașe mici, Botoșani și Piatra-Neamț, au complexe de tip aqua-parc, nu doar un ștrand, cu un bazin sau două.

„Trebuie reorganizată Primăria Iași, trebuie eficientizare!”

- Iar nevoile noastre țin din ce în ce mai mult acum de educație. Sunt, la Iași, elevi tot mai mulți – cu 18.000 în plus față de anul 2017, la număr de alocații plătite -, școlile sunt, din nefericire, insuficiente, mă refer la sălile de curs... Aceeași problemă cu grădinițele, cu creșele... Cum ați putea gestiona problema aceasta?

- Să pornim de la un exemplu concret. Am fost recent în zona Tătărași, chiar în vecinătatea fostei clinici dermato, din spatele blocurilor. Este o clădire care a fost abandonată de municipalitate exact de când a intrat actualul primar penalist în funcție. Discutăm de anii 2015-2016. Atunci au fost mutați medicii de acolo, clădirea este a municipalității și zace acolo, fiind distrusă. Acel spațiu poate fi transformat foarte ușor într-o creșă sau o școală, pentru că îndeplinește bună parte din condițiile de bază, ca structură pentru așa ceva. Din păcate, este abandonată și este furată bucată cu bucată. Iar alături este o grădiniță, un șantier deschis de ani de zile pentru că nu au capacitatea să gestioneze așa cum ar trebui un șantier și o investiție. Stau blocate acele lucrări, iar copiii din Tătărași sunt urcați în fiecare dimineață în autobuz, duși la o grădiniță din Dacia, travesează tot orașul, stau în traffic... Nu-i posibil să se întâmple așa ceva în condițiile în care avem oportunități de finanțare nerambursabilă pentru aceste chestiuni, în care avem capacitatea, sunt oameni care pot să scrie proiecte, poți să accesezi acel link de finanțare, sunt firme de construcții, are cine, trebuie doar OK-ul și implicarea din partea primarului ca aceste lucruri să se întâmple. Apropo, știți că nu avem nicio școală construită în ultimii ani în Iași de la zero, dar avem comune în jurul Iașului!

- Iașul are aproape 400.000 de locuitori... E un oraș care se extinde, care se dezvoltă... Credeți că ar trebui modificată actuala formă de organizare a municipalității?

- Da, categoric! Este una dintre primele chestiuni care trebuie făcute în Primăria Municipiului Iași după ziua alegerilor de pe 9 iunie. Trebuie reorganizată Primăria Iași, trebuie eficientizare. Din punctul acesta de vedere, nu spun că trebuie oameni dați afară. Asta rezultă în funcție de ceea ce se va face, ca și analiză, dar trebuie reorganizare, pentru că este clar că în acest moment Mihai Chirica, în calitate de primar, are o organigramă care nu produce rezultate. Nu funcționează pentru ieșeni, pentru că, dacă n-ar fi așa, am vedea astăzi proiecte, am vedea investiții, am vedea că nevoile ieșenilor sunt cu totul altele decât cele despre care discutăm.

„Este o greșeală astăzi, în România, ca administrație publică, să recurgi la împrumuturi pentru investiții majore”

- Dacă mâine ați deveni primar al Iașului, ce v-ați trece pe agenda de lucru în prima zi de muncă?

- Păi, tocmai am am spus de una dintre dintre chestiuni, dar sunt atât de multe lucruri de făcut încât nu putem să discutăm că pe o agendă. Am trece un singur lucru sau acesta ar fi cel mai important, pentru că sunt provocări pe mai multe planuri, fie că discutăm de infrastructură, trafic, poluare, fie că discutăm de sistem de educație, de sistem de sănătate, de multe alte componente. Eu, în calitate de primar, n-aș ține agenda portret.

- O ultimă întrebare referitoare la stadion. Primăria intenționează să se împrumute pentru construcția unui unui nou stadion. Cum vedeți dvs. lucrurile acestea?

-  Ca pe o greșeală. Este o greșeală astăzi, în România, ca administrație publică, să recurgi pentru investiții majore la împrumuturi.

Și sunt lucruri pe care probabil ieșenii n-au apucat să le vadă… Primăria Municipiului Iași a mai împrumutat 40 de milioane de euro, din care a cumpărat cărbune pentru sezonul acesta rece, pe care fiecare dintre noi o să-i plătim în următorii 5 ani. Primăria a mai căutat bani, în anul 2019, să facă o reabilitare, să spunem așa, a fostului depou de tramvaie. Și astăzi, după 5 ani de zile, au pus întrebarea oare ce ar trebui să facem acolo? Dar au banii și stau cu ei în cont. Deci, Primăria Municipiul Iași a gestionat prost aceste chestiuni, axându-se pe împrumuturi pentru a căuta niște investiții pe care oricum nu le-a făcut. Deci a obținut împrumuturi, ori a cheltuit pe cărbune, ori a stat cu bani în cont, în loc să acceseze liniile de finanțare. Rambursare. La Târgovești, de exemplu, stadionul de lângă Tunul Chindiei a fost reabilitat, iar acum, în județul Dâmbovița se construiește un stadion nou, nu pe hârtie, nu în machetă, ca la Iași, cum ne prezintă Mihai Chirica. Și deja au ieșit cu construcția la nivelul solului, au terminat cu partea de fundații, acolo! Și nu o fac cu bani din bugetul local sau din împrumuturi. O fac cu bani din finanțări!

A consemnat Dan M.BREZULEANU