Fermierii din 21 de comune ieşene ar putea rămâne fără subvenţii agricole!

* subvenţiile pentru păşuni sunt cuprinse între 150 de euro/ha şi 600 de euro /ha în funcţie de schemele de plată accesate de fermierii care au închiriat păşunile, ori de la primării, ori de la proprietarii de păşuni * ieşenii dispun de 84.231 ha păşuni

Legislaţia referitoare la domeniul pajiştilor stabileşte modul în care sunt gestionate şi administrate pajiştile naturale permanente. Totul are la bază amenajamentul pastoral, introdus, ca obligatoriu, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2013, dar a cărui implementare a fost amânată, de mai multe ori, prin acte normative, până în anul 2019. Motivul? Lipsa fondurilor şi a specialiştilor în domeniu.

Introducerea amenajamentelor pastorale se va face prin contract de concesiune sau închiriere, în conformitate cu legislaţia existentă, utilizatorii pajiştilor fiind direct răspunzători de respectarea normelor impuse, iar autorităţile locale având atribuţii referitoare la respectarea contractelor de concesionare/închiriere a pajiştilor.

Odată întocmit, un amenajament pastoral va oferi date precise referitoare la inventarul pajiştilor de pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale, la caracteristicile fondului pastoral şi va servi ca bază de date pentru planificarea lucrărilor de ameliorare şi gospodărire, care se vor efectua ulterior.

Amenajamentul pastoral are, conform legislaţiei româneşti în vigoare, o perioadă de implementare de 10 ani, după care va fi reactualizat pentru alţi 10 ani.

Probleme tehnice în 21 de comune

Aşadar, începând din acest an devine obligatorie prezentarea amenajamentului pastoral în momentul solicitării la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a subvenţiilor pe suprafeţele de păşuni concesionate de la primării. „Am reuşit, printr-un efort deosebit, să finalizăm aceste amenajamente pastorale în 50 de localităţi din judeţul Iaşi, din totalul de 98, iar în cursul acestei săptămâni vom finaliza alte 5 documentaţii. Avem deja în lucru 26 de documentaţii, din tot atâtea comune şi nu cred că vom întâmpina probleme în a le finaliza până pe 15 mai, termenul limită de depunere a cererii pentru subvenţii pe suprafaţă la APIA. Vor rămâne 21 de comune unde, din nefericire, datorită problemelor apărute la nivelul administraţiilor locale, legate de transmiterea datelor necesare, nu am putut înainta cu lucrările la amenajamentele pastorale”, ne-a precizat Laurenţiu Precup, directorul Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului Iaşi, instituţie care a avut obligaţia de a întocmi proiectele de amenajament la nivelul judeţului Iaşi.

Pe lângă cele 21 de comune cu probleme tehnice, alte 3 localităţi – comunele Răchiteni, Andrieşeni şi municipiul Iaşi, nu au solicitat întocmirea amenajamentelor pastorale. Acestea fie nu deţin în proprietate suprafeţe de pajişti sau păşuni (cazul municipiului Iaşi), fie au întocmit aceste proiecte cu ceva vreme în urmă şi nu mai au nevoie de serviciile DAJ.

Subvenţiile pentru păşuni sunt cuprinse între 150 de euro/ha şi 600 de euro /ha, în funcţie de schemele de plată accesate de fermierii care au închiriat păşunile - de la primării sau de la proprietarii de păşuni. Banii ar trebui folosiţi pentru curăţarea terenului de buruieni, fertilizare şi combaterea eroziunii solului. Toate aceste operaţiuni obligatorii pentru fermieri vor fi prevăzute, din acest an, în amenajamentele pastorale.

16 la sută din suprafaţa Iaşului este exploatată în regim de păşuni şi fâneţe

Pe teritoriul judeţului Iaşi, păşunile şi fâneţele sunt concentrate în zonele de centru şi de nord, dar şi în partea de sud-est, destul de echilibrat din punct de vedere teritorial, ceea ce înlesneşte activitatea de creştere a animalelor, predominantă în zona rurală. Cu toate acestea, faptul că din suprafaţa totală arabilă a judeţului doar 16 la sută este exploatată în regim de păşuni şi fâneţe îngreunează dezvoltarea sectorului zootehnic.

Conform datelor statistice, ieşenii dispun de 84.231 ha păşuni şi 22.465 ha fâneţe, 75 la sută dintre acestea (81.297 ha) aflându-se în proprietate privată – stat, unităţi administrativ-teritoriale, persoane fizice şi juridice.

La nivelul judeţului Iaşi, efectivele de animale s-au redus foarte mult în ultimul sfert de secol, în special după decembrie 1989, iar tendinţa continuă să fie cea de diminuare, în ciuda măsurilor de sprijin a agriculturii, luate atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Uniunii Europene. Principala cauză o reprezintă seceta, care loveşte an de an şi provoacă probleme mari în asigurarea bazei furajere, proasta administrare a pajiştilor publice, dar şi fenomenele de migrare şi îmbătrânire a populaţiei, forţa de muncă din zona rurală a judeţului Iaşi înregistând o diminuare considerabilă în ultimul deceniu.

Dacă ar fi să prezentăm doar date referitoare la speciile ovine, unde Iaşul se situa, în 1990, pe locul 4 în ţară (după Constanţa, Timiş şi Botoşani) ca număr de capete, la sfârşitul anului 2015 căderea era de aproape jumătate din efective - în 1990 existau 543.200 ovine, iar în 2015 doar 250.734 capete.

În doar 25 de ani - din 1990 până în 2015, Iaşul a pierdut, la nivel de judeţ, un efectiv de 292.466 ovine, doar judeţul Constanţa, cu 326.048 ovine, suferind o pierdere mai mare dintre toate judeţele ţării. Cea mai însemnată scădere a efectivelor s-a produs în anul 2010, când efectivele de ovine din judeţul Iaşi s-au diminuat cu 121.258 faţă de anul anterior, de la 346.264 în 2009, la 225.006 în 2010.

A existat şi o uşoară creştere, în anul 2007, faţă de anul 2006, efectivele crescând cu 64.675 ovine, însă creşterea este justificată prin faptul că 2007 a reprezentat anul aderării europene a României şi a încasării primelor subvenţii de la Uniunea Europeană, iar fermierii erau interesaţi să aibă şi să declare un număr cât mai mare de animale din speciile bovine şi ovine/caprine. Daniel BACIU

 

***

Cu furajele ce se produc pe pajiştile din România (4.828.411 ha) se asigură peste 40 la sută din necesarul de masă verde şi aproximativ 30 la sută din fânul destinat animalelor, cantităţile fiind cu mult mai mari în zonele de deal şi la munte.

 

***

Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (judeţele Iaşi, Suceava, Neamţ, Botoşani, Bacău şi Vaslui) se situa, în anul 2002, pe locul întâi între regiunile din România în ceea ce priveşte numărul de animale la 100 de hectare, cu 31,5 capete bovine, 72,5 capete ovine şi caprine, fiind lideră şi la producţia de lapte şi lână. În această regiune se regăsesc trei judeţe - Vaslui, Botoşani şi Iaşi, cu multe terenuri agricole întinse, compacte, dar şi cu zone însemnate de terenuri degradate şi neproductive, în special din categoria păşunilor sau a fâneţelor.