Frumusețea matură. Eleganța ridurilor asumate

Cafenelele au fost pline  în ziua de Florii. Tineri și vârstnici deopotrivă au ieșit pe terase, pentru a se bucura de razele unui soare așteptat demult. În ciuda vremii destul de reci, s-au așezat la mese cu narcise în vaze și lumină caldă filtrată prin perdele. La o masă, un grup de doamne de peste 60 de ani, cu eșarfe colorate, zâmbete largi și o atitudine care transforma orice rid într-un semn de noblețe, povesteau despre ceva ce societatea, mult timp, a evitat: frumusețea matură.

Oglinda cu adevăr și blândețe

„Multă vreme am crezut că trebuie să mă ascund după machiaj, după haine largi sau după glume despre vârstă”, spune Anca, 67 de ani, fostă profesoară de limba română. „Apoi am înțeles că ridurile mele spun exact cine sunt: râsul meu sincer, grijile pentru copii, nopțile în care am citit romane până dimineața. E o hartă, nu un defect”.

Oglinzile nu le mai sperie. Dimpotrivă, spun că ele sunt un instrument de auto-cunoaștere, nu de pedeapsă. „Ne uităm în ele ca să ne vedem, nu ca să ne comparăm cu altele”, adaugă Silvia, 72 de ani, fostă balerină. Își netezește cu un gest calm mâneca sacoului. „Am învățat că stilul nu ține de tinerețe, ci de coerență interioară”.

Stilul ca formă de rezistență

Pentru aceste femei, stilul personal e mai mult decât o garderobă bine aleasă. Este o formă de a rămâne vizibile într-o societate care, prea des, le face invizibile după o anumită vârstă.

„Când port o pălărie sau o broșă veche de familie, e ca și cum spun lumii că sunt încă aici, cu tot ce știu, cu tot ce iubesc”, afirmă Elena, 65 de ani, artist plastic. „Moda vine și pleacă, dar stilul meu e un rezumat al tuturor femeilor care m-au inspirat”. Vorbele lor curg cu eleganță, fără patos. Le ascult și mi se pare că fiecare replică are greutatea unei confesiuni blânde, de muzeu viu.

Încrederea nu vine din oglinzi, ci din drumuri

Când le întreb ce le face să se simtă frumoase acum, răspunsurile nu au nimic de-a face cu creme, tratamente sau filtre. „Încrederea mea vine din drumul parcurs. Din faptul că știu cine sunt și ce nu mai accept”, spune Mariana, 69 de ani, fost medic. „Și din libertatea de a spune NU fără să mă explic”. Această generație de femei a trecut prin epoci, regimuri, transformări. Au crescut copii, au avut cariere, au supraviețuit pierderilor și s-au reinventat. Azi, frumusețea lor nu se caută în tinerețea pierdută, ci în feminitatea păstrată. „Sunt bunică, dar nu sunt învechită. Îmi place să merg la teatru, să învăț lucruri noi, să port ruj roșu.Am mai mult curaj acum decât aveam la 30”, râde Maria, 70 de ani.

Riduri care spun adevărul

Când s-au despărțit, și-au luat rămas-bun cu îmbrățișări calde și promisiunea unei expoziții la care vor merge împreună. În urma lor a rămâs un parfum discret de trandafiri și ceai verde – și un gând care se înfiripă: poate că frumusețea adevărată începe abia atunci când nu mai trebuie să demonstrăm nimic.

Ridurile asumate nu sunt o renunțare la estetic. Sunt o declarație de frumusețe sinceră. O eleganță care nu cere permisiune. Și o lecție că la orice vârstă, femeia poate fi o flacără calmă, dar nestinsă.

Maura ANGHEL