Generația conectată. Rețelele sociale aruncă tinerii spre limita sănătății mintale

 * expunerea constantă la rețelele sociale are și un revers al medaliei * tinerii ieșeni, la fel ca toți adolescenții din România, se confruntă cu presiuni uriașe legate de imaginea lor, succesul academic și social, și, mai ales, cu anxietatea generată de nevoia de validare continuă în mediul digital * deși aceste platforme aduc beneficii, cum ar fi conectivitatea și oportunitățile de exprimare, ele generează și un impact semnificativ asupra sănătății mintale, mai ales în ceea ce privește stima de sine, anxietatea și fenomenul de bullying online

Într-un oraș vibrant și tineresc precum Iași, unde universitățile, liceele și activitățile culturale dau viață unei comunități în continuă expansiune, rețelele sociale sunt la fel de prezente ca în orice alt colț al lumii. Tinerii sunt conectați continuu la platformele digitale, iar acest fenomen are un impact profund asupra sănătății lor mintale. De la stima de sine afectată, la anxietatea digitală și efectele periculoase ale bullying-ului online, efectele expunerii constante la rețelele sociale sunt tot mai evidente în rândul tinerelor generații din Iași.

Pe platformele populare precum Facebook, Instagram sau TikTok, tinerii sunt influențați de modelele de succes promovate de influenceri și vedete. Aceste imagini idealizate nu reflectă realitatea, dar, pentru mulți dintre ei, devin standarde de referință. Tinerii se confruntă cu o presiune constantă de a atinge aceste standarde de frumusețe, succes profesional și fericire perfectă, ceea ce duce la o scădere a stimei de sine. Într-un oraș ca Iași, unde educația și succesul profesional sunt extrem de apreciate, tinerii se simt adesea copleșiți de nevoia de a-și construi o imagine impecabilă pe rețelele sociale.

Studiile din domeniu arată că această presiune poate duce la creșterea nivelurilor de stres și anxietate, mai ales în rândul liceenilor care se află la o vârstă extrem de vulnerabilă. În plus, ei sunt expuși adesea la comparații constante cu ceilalți, ceea ce duce la un sentiment de inadecvare și frustrare. În Iași, tinerii sunt înconjurați de exemple de succes, iar socializarea prin rețelele sociale face ca aceștia să își măsoare propriile realizări în raport cu succesul celor din jur, ceea ce, de multe ori, nu face decât să accentueze anxietatea și nesiguranța.

Anxietatea digitală și izolarea socială

Rețelele sociale sunt o cale prin care tinerii din Iași își conectează viețile digitale cu cele reale. Totuși, acest fenomen nu vine fără consecințe. Anxietatea socială este o problemă din ce în ce mai des întâlnită în rândul tinerilor, iar rețelele sociale sunt un factor semnificativ în amplificarea lor. Mulți tineri din Iași simt o presiune constantă să răspundă rapid mesajelor, să posteze conținut care să fie apreciat și să fie mereu activi pe platformele digitale. Această „viață digitală” le ocupă tot mai mult timp și, în multe cazuri, tinerii ajung să experimenteze un sentiment de oboseală emoțională. De asemenea, izolarea socială devine o realitate tot mai des întâlnită, mai ales în rândul celor care nu reușesc să se integreze în cercurile sociale online sau care simt că viața lor nu se compară cu a altora.

Tinerii sunt adesea prinși într-un vârtej de informație constantă, care nu le permite să ia o pauză de la „presiunea digitală”. Această stare de alertă continuă duce la o oboseală psihică, iar mulți ajung să se simtă singuri, chiar dacă sunt conectați constant pe platformele sociale. Acest fenomen este alimentat de un cerc vicios, în care dorința de a obține validare online duce la anxietate, iar anxietatea agravează nevoia de a obține validare prin interacțiuni online.

Bullying-ul online și efectele asupra tinerilor

Un alt aspect alarmant al impactului rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor din Iași este bullying-ul online. Într-un oraș cu o populație tânără activă pe rețelele sociale, fenomenul de hărțuire digitală este tot mai răspândit. Rețelele sociale oferă anonimitate și distanțare față de victime, iar acest lucru face ca bullying-ul să devină mai greu de detectat și de stopat.

Studii recente arată că tinerii care sunt victime ale bullying-ului online încep să manifeste simptome de depresie, anxietate și stres cronic. „Unii tineri ajung să nu mai participe la activitățile școlare sau sociale din cauza abuzurilor online. Însă problema nu se oprește doar la nivel local; bullying-ul online se poate extinde mult dincolo de granițele orașului, prin rețelele largi de prieteni și urmăritori de pe platformele digitale”, a atras atenția un psihoterapeut.

În unele cazuri, bullying-ul online duce la traume emoționale grave, iar tinerii afectați pot ajunge să dezvolte tulburări psihologice severe, precum tulburări de alimentație, gânduri suicidare sau comportamente auto-distructive. Impactul acestui fenomen este resimțit adânc în comunitățile școlare din Iași, iar autoritățile și instituțiile educaționale sunt tot mai conștiente de necesitatea unor măsuri pentru prevenirea și combaterea acestuia.

Soluții și suport

În fața acestor provocări, este important ca să se adopte strategii eficiente pentru a sprijini sănătatea mintală a tinerilor săi. La nivelul școlilor și al universităților, se pot implementa sesiuni de educație digitală care să îi învețe pe tineri cum să folosească rețelele sociale într-un mod responsabil și echilibrat. De asemenea, tinerii ar trebui să fie încurajați să vorbească despre problemele lor și să caute sprijin în caz de nevoie.

În plus, părinții și profesorii din Iași trebuie să fie mai implicați în monitorizarea activității online a tinerilor, pentru a identifica din timp semnele de stres, anxietate sau bullying online. Totodată, serviciile de consiliere psihologică în școli și universități sunt esențiale pentru a ajuta tinerii să facă față provocărilor asociate cu rețelele sociale.

În concluzie, impactul rețelelor sociale asupra sănătății mintale a tinerilor din Iași este semnificativ și trebuie abordat cu seriozitate. Prin educație, sprijin emoțional și implicare activă din partea comunității, tinerii pot învăța să navigheze mai sănătos în lumea digitală, protejându-și astfel sănătatea mintală pe termen lung.

Maura ANGHEL