Iașul care claxonează. Trafic blocat, transport public haotic și gunoiere la ore de vârf, marile nemulțumiri ale ieșenilor

 * o analiză a comentariilor din cele mai active grupuri de pe Facebook arată nemulțumirile ieșenilor * trafic sufocant, transportul public imprevizibil și gunoierii care paralizează cartiere întregi în orele de vârf formează un tablou clar: orașul nu se mai mișcă, iar oamenii nu mai tac

Într-un oraș în continuă expansiune, cu ambiții europene și un ritm de dezvoltare alert, ieșenii rămân prizonierii unor probleme urbane care par că se adâncesc în loc să se rezolve. Mii de comentarii din grupurile active ale ieșenilor de pe Facebook arată care sunt cu adevărat punctele nevralgice ale vieții cotidiene. Nu opinii izolate, nu cazuri punctuale, ci tendințe recurente, frustrări colective, motive reale de nemulțumire. Nu e o simplă listă de plângeri, ci o hartă vie a unui oraș tensionat, cu cetățeni informați, conectați și, mai ales, sătui.

Cel mai des invocată temă este, fără îndoială, traficul. Aproape fiecare comentariu aduce în discuție blocajele de zi cu zi, intersecțiile care cedează nervos în orele de vârf, semafoarele prost sincronizate și lipsa unor soluții reale de fluidizare. Podu Roș, Nicolina, Păcurari, CUG – toate devin, în fiecare dimineață și seară, spații de frustrare colectivă, unde claxonul devine limbaj de bază. Nu e vorba doar despre ambuteiaje, ci despre timp pierdut, stres acumulat, nervi întinși. Unii folosesc cuvinte dure, alții glumesc amar, dar sentimentul comun este acela că orașul nu mai face față propriului său ritm. „Ne învârtim în cerc. De la bloc la serviciu, de la serviciu înapoi la bloc, și totul durează dublu față de cât ar trebui. Nu există predictibilitate, nu există coerență”, scrie un ieșean, într-un comentariu care a adunat zeci de reacții.

Transportul public, o problemă imensă

La doar un pas distanță în topul nemulțumirilor se află transportul public, un sistem care, în percepția celor mai mulți utilizatori, nu ține pasul cu nevoile orașului. Chiar dacă o parte din tramvaie și autobuze au fost modernizate, problemele de fond rămân: orare imprevizibile, curse rare, stații unde aștepți zeci de minute fără vreo garanție că vehiculul va veni. În special dimineața și după-amiaza, oamenii se simt abandonați de un sistem care ar trebui să le ofere o alternativă reală la mașina personală. În cartierele mari, precum Dacia, Galata, Nicolina sau Tătărași plângerile sunt constante și vizibile: mijloacele de transport vin haotic, aplicațiile mobile oferă informații eronate sau incomplete, iar orele de vârf se transformă în lupte pentru un loc liber.

Un nou val de comentarii – constant și în creștere – vizează autospecialele de la Salubris care, paradoxal, blochează orașul în numele curățeniei. Gunoierelor li se reproșează că staționează în mijlocul unor artere aglomerate, la ore de trafic intens, fără niciun fel de adaptare la dinamica reală a străzilor. Sunt descrise situații în care, pentru ridicarea a două containere, un cartier întreg este paralizat. Deși ieșenii apreciază că gunoiul este ridicat regulat, criticile vizează lipsa de coordonare și de logică în programarea acestor operațiuni. „În fiecare marți, pe la 11-12, pe Eternitate oprește o gunoieră care blochează banda de mers. Șoferii se enervează, claxonează, se creează ambuteiaj. De ce nu se poate face treaba asta la prânz sau seara?”, întreabă retoric un locatar din zona Tătărași.

Privind în ansamblu, tabloul urban rezultat din această analiză nu este unul al cetățeanului apatic, ci al celui implicat, conectat, dornic să participe la bunul mers al comunității. Criticile formulate nu sunt simple văicăreli online, ci semnale de alarmă clare, formulate coerent, uneori chiar însoțite de soluții concrete. Cei care comentează nu sunt simpli oameni revoltați, ci ieșeni care vor să trăiască într-un oraș funcțional.

Ieșenii nu cer minuni. Cer să poată circula normal, să ajungă la timp, să nu se simtă pedepsiți pentru alegerea de a merge cu tramvaiul sau autobuzul. Cer să nu stea blocați în mașină din cauza unei autospeciale oprite strategic între două sensuri de mers. Cer, mai presus de toate, o administrație care nu doar să asculte, ci să și audă.

Această anchetă digitală, extrasă direct din spațiul public virtual, nu face decât să confirme ceva ce era deja vizibil cu ochiul liber: nemulțumirea ieșeană este reală, argumentată și constantă. Și nu va dispărea de pe Facebook până nu va dispărea din trafic.

Dan DIMA