Românii care se întorc de la muncă din Spania, sub lupa cercetătorilor români într-un studiu publicat recent. Descoperirile lor și recomandările pe care le fac
Dimensiune font:
În ultimele decenii, Spania a devenit una dintre principalele destinații migratorii din Europa. Una dintre consecințele acestor mișcări migratorii este dobândirea de competențe lingvistice de către migranți, care ajung să facă parte din comunitatea de vorbitori de spaniolă prin diverse procese de integrare sociolingvistică. Un grup de cercetăroti au pornit de la studiul de caz al minorilor reveniți în România, venind cu propuneri concrete care ar putea facilita (re)integrarea acestor persoane în societățile de origine
Între 2008 și 2021, se estimează că peste 1,37 milioane de persoane s-au întors dinSpania în țările lor de origine din Europa. Documentul identifică trei elemente-cheiedemolingvistice ale acestor mișcări. În primul rând, 38% dintre întoarcerile anualeînregistrate au ca destinație România.
Românii reprezintă principala naționalitate a migrației europene în Spania, deși ponderea lor în întoarceri este mai mare decât în rândul populației străine (30%)
Același fenomen se observă în cazul migrației de întoarcere spre Bulgaria, Germania, Franța și Portugalia, destinații care, împreună, concentrează 26% dintre întoarcerile înregistrate
În al doilea rând, datele referitoare la întoarcerile în funcție de perioada de ședere în Spania indică două tipare clar diferențiate: un model al întoarcerii timpurii și altul al întoarcerii târzii. Astfel, 46% dintre migranți se întorc după perioade mai scurte de 6 ani, iar 54% după perioade mai lungi de 6 ani. În general, pragul de șase ani permite estimarea unui grup mare de vorbitori care au dobândit competențe avansate în spaniolă, mai ales având în vedere procentul ridicat de persoane care se întorc după mai mult de 10 ani de ședere în Spania.
Această concluzie este susținută de datele anchetelor lingvistice privind populația migratoare din Spania. În special, Encuesta de la Población Activa arată că 68% dintre migranți aveau un nivel scăzut sau inexistent de spaniolă la sosirea în Spania; însă, la momentul anchetei, majoritatea imigranților europeni stabiliți în Spania declarau că au un nivel nativ sau avansat de cunoaștere a limbii spaniole (70%).
În al treilea rând, majoritatea europenilor care se întorc în țările lor de origine sunt persoane aflate în proces de formare sau în prima etapă a vieții profesionale (43% dintre întoarceri).
Cercetarea a fost realizată în cadrul proiectului „Crearea și dezvoltarea Centrului de orientare, asociere și consiliere în cariera de cercetător pentru Regiunea de dezvoltare Nord-Est a României în cadrul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava (COACH USV)”
Datele privind vârsta celor întorși permit identificarea unor grupuri de vorbitori cu nevoi lingvistice și de educație diferite. Din punct de vedere lingvistic, este vorba despre vorbitori de spaniolă care pot „valorifica” competențele lingvistice dobândite în Spania (și bilingvismul lor), fie în plan educațional, fie profesional.
Aproximativ 40.000 de minori revin anual în țările lor de origine, cu o concentrare ridicată în grupa de vârstă 5–14 ani
Pe de o parte, tinerii adulți își pot orienta formarea universitară sau profesională spre limba spaniolă, devenind astfel potențiali beneficiari ai programelor educaționale de spaniolă cu profil filologic sau aplicat. Pe de altă parte, adulții întorși pot valorifica cunoștințele de spaniolă pe piața muncii din țara de origine. În acest sens, ei reprezintă un public potențial pentru cursuri de consolidare sau aprofundare a competențelor de spaniolă și, mai ales, pentru cursuri sau programe de certificare a competențelor lingvistice.
Tema minorilor reveniți este o problemă de interes public, relevantă pentru politicile lingvistice, migratorii și educaționale. Deși recent a început să fie recunoscută public, categoria minorilor întorși rămâne în mare parte invizibilă. Întoarcerea implică(re)integrarea în sistemele educaționale ale țărilor de origine și este asociată cu două tipuri de probleme care sunt rareori recunoscute sau luate în considerare. Se estimează că aproximativ 40.000 de minori revin anual în țările lor de origine, cu o concentrare ridicată în grupa de vârstă 5–14 ani.
Procesul de întoarcere presupune provocărilingvistice specifice pentru minori. Mulți dintre aceștia se întorc cu un bilingvismdezechilibrat: în general, stăpânesc ambele limbi în plan oral, dar pot avea dificultăți înregistrele formale și în competențele de citire-scriere în română sau spaniolă.
Lipsa sprijinului educațional și diferențele dintre sistemele școlare din Spania și România potgenera dezavantaje academice și probleme de stimă de sine. Revenirea în țara de originepoate genera un sentiment de deconectare culturală și socială, agravat de experiențe deexcludere în mediul școlar. În multe cazuri, minorii se confruntă cu obstacole în integrarea socială și sunt expuși fenomenului de bullying din cauza diferențelor lingvistice șiculturale.
Principalele recomandări ale cercetătorilor:
- Crearea unor programe de sprijin pentru dezvoltarea competențelor de citire și scriere în limba română, adaptate minorilor reveniți din diaspora;
- Implementarea unor cursuri specifice de limba spaniolă, dedicate menținerii și consolidării competențelor deja dobândite în perioada petrecută în străinătate
- Certificarea bilingvismului prin programe instituționale, care să recunoască oficial competențele lingvistice ale celor întorși și să le faciliteze accesul la oportunități educaționale și profesionale;
- Formarea cadrelor didactice, astfel încât acestea să fie pregătite să răspundă nevoilor specifice ale elevilor cu profiluri bilingve și să promoveze incluziunea în mediul școlar;
- Sprijin emoțional și integrare socială prin activități extracurriculare și consiliere psihopedagogică, pentru combaterea izolării și a fenomenelor de excludere sau bullying
- Promovarea limbii spaniole ca resursă strategică în sistemul educațional românesc, în paralel cu valorizarea limbii române în comunitățile românești din diaspora.
Aceste măsuri răspund unui fenomen în creștere – întoarcerea anuală a zeci de mii de români din Spania, dintre care aproximativ 7.000 sunt minori. Cercetările evidențiază faptul că tinerii reveniți se confruntă frecvent cu dificultăți legate de lipsa competențelor formale în limba română și riscul pierderii competențelor în limba spaniolă.
„Bilingvismul nu trebuie tratat ca o problemă, ci ca o oportunitate educațională și profesională. Însă, pentru a fi valorificat, are nevoie de politici publice coerente și de sprijin concret în școală și în societate”, subliniază coordonatorii raportului.
Recomandările formulate vin în sprijinul autorităților educaționale naționale, al cadrelor didactice și al tuturor celor implicați în procesul de (re)integrare a copiilor și tinerilor migranți.
Puncte preluare anunturi "Evenimentul Regional al Moldovei" in Iasi
<
Adauga comentariul tau