Ieşeni ucişi de bacteriile din spitale!

Deşi constituie un indicator al performanţei, calităţii şi siguranţei actului medical dintr-o unitate spitalicească, infecţiile nosocomiale încă reprezintă o sursă importantă de morbiditate, suferinţă şi costuri ridicate pentru sistemul de sănătate şi pentru pacient. Din păcate, spitalele ieşene nu au rezolvat câtuşi de puţin această problemă, iar semnalele cetăţenilor referitoare la infecţiile nosocomiale sunt mai numeroase şi mai puternice comparativ cu alţi ani

Nu mai departe decât ziua de ieri, reţelele de socializare au fost invadate cu tragedii povestite de părinţii sau rudele unor pacienţi. „Doresc să trag un semnal de alarmă cu privire riscul de suprainfectare cu germeni intraspitalicești la spitalul de izolare Sf. Parascheva, din Iași. Zilele acestea tatăl meu a murit cu zile în urma infectării în acest spital cu bacilul Klebsiella Polmoniae, un germen deosebit de agresiv si rezistent la cele mai puternice antibiotice. Dupa 7 zile de spitalizare pentru o bronhopnuemonie care era aproape tratată și mă pregăteam să îl iau acasă, starea tatălui meu a început brusc să se înrăutățească. Medicul și asistentele tăceau si evitau să spună ce are deși, din analize, ei știau  ce s-a întâmplat și care va fi deznodămîntul. Nimeni nu mi-a zis nimic, dimpotrivă, cum întrebam ce si de ce deveneau defensivi. Abia pe constatatorul de deces aveam să aflu singură cauza morții: infecția cu Klebsiella, care se ia în mediul spitalicesc. Ei pot da vina pe orice, că vîrsta, că bolile cronice, pe COVID, ca să se acopere. Eu știu că mi-am văzut tatăl intrînd în agonie cu fiecare zi pe care a petrecut-o la tratamentul de la Spitalul de Boli Infecțioase”, spune M.G.

 

Infecția nosocomială este orice infecție care poate să apară pe durata internării și pe care nu o poți demonstra că pacientul a avut-o la internare. În general, cel mai mare vector în răspândirea infecțiilor nosocomiale sunt mâinile, atât ale pacienților, cât și ale personalului medical - medic epidemiolog

 

Un alt cetăţean susţine că s-a confruntat cu aceeaşi problemă, de această dată la un alt spital. „Anul acesta şi tatăl meu a decedat în spitalul Sf. Spiridon în urma unei infecţii cu Pseudomonas aeruginosa multi drog rezistent (cunoscut sub numele de piocianic) . Din păcate, clădirile sunt vechi, au flux mare de pacienţi, iar protocoalele nu sunt respectate cum ar trebui. DSP-ul e cam indulgent cu spitalele şi mult prea stresant pentru alte instituţii. Până nu vor fi dărâmate şi reconstruite, nu prea pot fi luate măsuri eficiente. Aceşti germeni multi drog rezistenţi pătrund uneori până la cărămidă...”, spune L.M. Afirmaţie întărită chiar de managerul spitalului, dr. Dan Timofte, care în urmă cu o lună, la prezentarea proiectului de management, atrăgea atenţia asupra acestui fenomen. „O rată mare a infecţiilor asociate asistenţei medicale”, spunea acesta cu referire la infecţiile nosocomiale, oferind şi o cifră: 4.34% rata de infecţii la „Sf. Spiridon”, valabilă până în luna iunie a anului 2023. Dacă referirea era pentru total pacienţi externaţi, aceasta înseamnă că numai anul acesta au fost 800 de persoane care au luat o infecţie nosocomială după ce au venit la spital să se trateze.

Copii infectaţi

Lista spitalelor reclamate de ieşeni continuă cu Sf. Maria. O ieşeancă îşi aminteşte că, acum 7 ani, copilul său a plecat cu clostridium difficile. „Am mers cu stafilococ auriu şi am plecat cu clostridium difficile. Anul acesta am fost internata din nou cu el... Mulţumesc Domnului că n-a mai recoltat nimic”, spune acesta. Aceeaşi bacterie apare în mesajul altei mame.

„Am fost internată la spitalul de copii cu băieţelul meu şi am luat bacteria de clostridium difficile. Am vorbit cu medicii şi toţi negau. Nu mai avem siguranţă nicăieri. Medicii au scăpat de sub control toate bacteriile, iar managerii nu iau nicio măsură”, spune aceasta. De notat faptul că Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” a primit o finanțare de 25.855.289,65 lei pentru reducerea infecțiilor nosocomiale, la fel ca şi Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie (4.529.859,00 lei) sau Spitalul Clinic de Obstetrică și Ginecologie „Elena Doamna” (5.374.680, 00 lei).

În halat, prin oraş!

Alţi ieşenii expun şi cauzele care contribuie la acutizarea fenomenului. „Știți că aceste infecţii nosocomiale pleacă de la igiena deficitară? De la simplul spălat pe mâini! Un alt motiv este tranzitul cadrelor medicale. Ieşirile din clinici, din spitale, în echipament, înseamnă să răspândeşti germenii în afara, iar mai apoi să aduci în interior alţii. Mai nou, studenţii umblă bezmetici prin oraş în echipamente... E felul lor de a se lăuda că sunt medicinişti (...) . Germenii, adică microbii, devin multirezistenţi şi datorită administrării de antibiotice fără o antibiogramă în prealabil, ori mai grav, de la sine putere, fără recomandare. E mult, foarte mult de zis, dar ca să sintetizez: dacă nu luăm măsuri drastice de pedepsire, vor muri în continuare oameni din malpraxis!”, spune I. L.

Secret maxim în ministerul lui Rafila

Fenomentul infecţiilor este unul general. Şi ascuns cumva. La începutul anului 2023, Inspecția Sanitară a Ministerului Sănătății a verificat spitalele din România cu privire la problema infecțiilor nosocomiale. Ulterior controalelor, a fost publicat un raport general al acestei situații. Însă ministerul condus de Alexandru Rafila a secretizat documentele care stau la baza raportului din care reiese că anual zeci de mii de români sunt infectați în spitale. Se ştie doar că inspectorii sanitari au verificat, în perioada februarie-martie 2023, 333 de spitale, dintre care 266 publice și 67 private. Scopul investigațiilor a fost să constate situația infecțiilor pe care le iau pacienții din spitale (acestea sunt denumite infecții nosocomiale). Raportul, care are la bază documentele ținute la secret de minister, spune că în 2022, în cele 333 de spitale verificate, au fost depistate peste 33.000 de infecții asociate asistenței medicale (IAAM) sau, în termeni populari, infecții nosocomiale. Dan CONSTANTINESCU