Începe bătălia pentru Moldova

* „voievodul” Moldovei va avea peste 50% din voturi doar dacă va fi impus de către o alianţă politică * „Evenimentul Regional al Moldovei” vă prezintă patru scenarii cu intenţiile de vot ale aleşilor locali, primul şef de regiune urmând a fi ales de primari şi consilieri judeţeni * cel mai confortabil scor l-ar avea un candidat PSD-PDL, apoi unul propus de USL sau de către PNL-PDL * la candidaturi separate, PSD ar avea câştig de cauză, dar cu un scor de sub 40% * numele vehiculate în prezent în mediul politic pentru poziţia de „voievod” sunt Gheorghe Nichita  ,Romeo Stavarache ,Cristian Adomniţei ,Gheorghe Flutur , sau Culiţă Tărâţă ,

Partidele politice au început să-şi calculeze şansele pentru controlul regiunilor ţării. „Evenimentul Regional al Moldovei” a realizat o simulare a intenţiei de vot a primarilor şi consilierilor judeţeni din cele şase judeţe ale Moldovei în baza actualei apartenenţe politice. Reporterii noştri au analizat patru scenarii, cea mai importantă concluzie fiind că doar o alianţă politică poate să impună un candidat care să adune peste 50% dintre voturile aleşilor locali. Cele mai multe voturi, în număr de 517, le-ar obţine o alianţă PSD-PDL (67,93%), în timp ce actuala USL ar aduna 494 voturi (64,91%), iar o uniune a forţelor de dreapta (PNL - PDL) ar strânge 425 de voturi (55,8%). Dacă fiecare partid şi-ar impune candidatul, social-democratul nominalizat ar avea 293 voturi (38,5%), democrat-liberalul 224 voturi (29,4%), liberalul 201 voturi (26,4%), iar o persoană trimisă în luptă de celelalte forţe politice (PPDD, PRM, PC, UNPR, PER şi un ipotetic grup al primarilor independenţi) ar cumula 43 voturi (5,6%).

Luptă Nichita - Stavarache în USL cu Adomniţei la pândă

Printre posibilii pretendenţi la şefia regiunii Moldovei se află social-democratul Gheorghe Nichita, lider al PSD Iaşi şi vicepreşedinte la nivel naţional al partidului. Despre o candidatură a acestuia se vorbeşte în mediul politic încă de anul trecut, Nichita având, între timp, mai multe apariţii mediatice care confirmă o astfel de tendinţă. Deocamdată, primarul Iaşului nu a confirmat oficial că va candida, dar surse politice dau ca sigură intenţia sa. Nichita are însă de luptat în USL cu liberalul Romeo Stavarache de la Bacău, unul din favoriţii liderului PNL, Crin Antonescu. Tot din rândul liberalilor nu este exclusă o candidatură a şefului Consiliului Judeţean Iaşi, Cristian Adomniţei. Calculele social-democraţilor şi liberalilor ar putea fi încurcate de ambiţiile politice ale lui Culiţă Tărâţă (UNPR) de la Neamţ. „În cazul în care PSD va veni cu propriul candidat la alegerile prezidenţiale în anul 2014 şi nu-l va mai sprijini pe Crin Antonescu, PNL va nominaliza candidaţi pentru şefia regiunilor. Chiar dacă USL va rezista, PNL tot va propune un candidat în cadrul USL, PSD nu va fi lăsat să alerge de unul singur. Domnul Stavarache de la Bacău este o opţiune, el vrea acest lucru şi face presiuni la nivel central pentru a obţine nominalizarea, intenţia sa va deveni oficială în perioada următoare. Un alt candidat ar putea fi domnul Adomniţei de la Iaşi”, ne-a declarat recent un lider liberal din Moldova. Acesta a dezvăluit că raportul de forţe în USL ar putea fi de 5-3 la nivel naţional în favoarea social-democraţilor, iar liberalii ar putea ceda regiunea Moldovei pentru a-şi adjudeca alte trei zone ale ţării, unde PNL are mai multe judeţe pe care le controlează. Din partea PDL, este aproape sigură candidatura senatorului Gheorghe Flutur de la Suceava, care ocupă şi funcţia de secretar general al partidului.
Cum va fi ales „voievodul” Moldovei

O declaraţie recentă a primului ministru Victor Ponta confirmă proiectul de dezvoltare regională propus în cursul anului trecut de către USL, respectiv o împărţire a României în opt regiuni având la bază zonele istorice. „Soluţia cea mai bună care se poate aplica imediat după modificarea Constituţiei este să avem alegeri indirecte, adică preşedintele Consiliului Regional şi Consiliul Regional să fie ales de toţi primarii şi consilierii judeţeni din regiunea respectivă”, a spus Ponta. În cele şase judeţe ale Moldovei, ar rezulta un număr de 761 de electori, dintre 293 sunt social-democraţi, 224 sunt democrat-liberali, 201 sunt liberali, 26 aparţin de PPDD şi alţi 17 de alte forţe politice (şase independenţi, cinci conservatori şi câte doi de la PRM, PER şi UNPR). Surprinzător, PDL are mai mulţi electori decât PSD şi PNL în trei judeţe (Suceava, Neamţ şi Botoşani). În schimb, PSD are cei mai mulţi votanţi în judeţele Bacău şi Vaslui, iar Iaşul este câştigat la limită de PNL cu un singur vot în faţa PSD. Potrivit proiectului USL de regionalizare, Consiliul Regional (CR) ales în 2014 va funcţiona timp de doi ani, urmând ca în anul 2016 să fie schimbată metoda de desemnare a conducerii zonale. „Odată cu alegerile locale, au loc alegeri pentru desemnarea preşedinţilor de consilii regionale, alegeri directe prin vot uninominal. Au loc, de asemenea, alegeri pentru desemnarea Parlamentelor regionale, care vor funcţiona ca legislative regionale şi vor intra în funcţiune şi Curţile de Apel regional, pentru a funcţiona şi puterea judecătorească la acest nivel”, se arată în actualul proiect al USL. Documentul susţine că preşedintele CR va avea atribuţii asemănătoare unui prim-ministru, fără a exemplifica însă care vor fi acestea. Bugetul regiunii va fi format din bugetele locale, fonduri europene şi fonduri de coeziune de la bugetul central. „Va genera proiecte de dezvoltare pentru regiune, inclusiv pentru a reduce decalajele din interiorul regiunilor”, descrie USL unul din rolurile pe care îl va avea preşedintele CR.

Regiunea Moldovei va avea un singur prefect

O altă prevedere importantă a proiectului USL este că regiunile vor avea câte un singur prefect, urmând ca Guvernul să aibă doar opt reprezentanţi în teritoriu. „Prefectul îşi păstrează atribuţiile actuale, dar îşi extinde zona de manifestare a compentenţelor”, spun liderii USL, adăugând că scopul scăderii numărului de prefecţi (de la 42 în prezent până la 8) constă într-o „mai mare coerenţă în implementarea programului de guvernare în teritoriu şi reducerea birocraţiei”. Cu toate acestea, USL propune păstrarea actualelor consilii judeţene.
Proiectul alianţei social-liberale a fost făcut public în urmă cu peste un an de zile ca un răspuns la tentativa pe care a avut-o PDL de a reorganiza administrativ teritoriul ţării. Potrivit unor surse din USL, vicepremierul Liviu Dragnea, ministru al Dezvoltării Regionale, are termen sfârşitul lunii februarie pentru prezentarea proiectului final al regionalizării României. În programul de guvernare al USL există o singură menţiune cu privire la reorganizarea administrativă. „Introducem un nou nivel administrativ - regiunea - compatibil cu cel european. Este vorba despre o reformă mai amplă a aparatului administrativ, care nu presupune desfiinţarea judeţelor. Susţinem un proces de regionalizare decis prin referendum, de către cetăţenii României. Orice modificare trebuie discutată cu cetăţenii, agreată politic şi acceptată de Uniunea Europeană”, se arată în documentul citat. Potrivit planului USL, modificarea Constituţiei ar putea fi făcută în prima parte a acestui an şi, ulterior, va fi pus în aplicare proiectul de reorganizare teritorial-administrativă. (Alex Andrei)

Cum ar arată votul într-o regiune cu opt judeţe

Un scenariu vehiculat în mediul politic constă în includerea şi judeţelor Vrancea şi Galaţi în regiunea Moldovei. O simulare făcută de reporterii noştri arată că două lucruri importante care se schimbă în context politic constau într-o echilibrare a votului între PNL şi PDL, liberalii apropiindu-se doar la un singur vot de democrat-liberali (254 PNL faţă de 255 PDL) şi o consolidare a intenţiei de vot pentru PSD (peste 40%). De asemenea, un candidat USL ar avea doar cu 0,31% mai puţine voturi decât unul propus de către o potenţială alianţă între PSD şi PDL. Un candidat PNL-PDL ar avea 52,58%, iar dacă partidele ar face propuneri separate rezultatele ar arăta astfel: PSD 399 voturi (41,47%), PDL 255 voturi (26,34%) şi PNL 254 voturi (26,23%). Celelalte forţe politice ar cumula 60 de voturi (6,23%). Numărul electorilor ar ajunge la 968 de votanţi în cele opt judeţe.

*** Regiunile vor avea dreptul de a decide cu privire la folosirea fondurilor provenite din taxe şi impozite. Principalele atribuţii vor ţine de dezvoltarea echilibrată a regiunilor. Guvernul central va gestiona doar proiectele naţionale, urmând ca toate celelalte proiecte să fie transferate către regiuni, inclusiv în ceea ce priveşte fondurile europene existente

*** 761. Acesta este numărul de primari şi consilieri judeţeni care îl vor alege pe viitorul „voievod” al Moldovei