Marius Dangă: „Nici soluția tehnică, nici procedura de achiziții privind construirea terminalului T4 nu s-au modificat”

Vicepreședintele Consiliului Județean Iași, Marius Dangă, susține că soluția tehnică privind construirea terminalului T4 de la Aeroportul Iași nu s-a modificat, cum nici procedura de achiziții nu a suferit modificări. „Pentru că senatorul PSD de Iași, dl. MP, insistă în a dezinforma cu privire la proiectul de modernizare a Aeroportului Iași prin construirea Terminalului 4 și să investească sume impresionante de bani în distribuirea dezinformărilor Domniei Sale, cred de cuviință să fac prezentarea din atașament pentru a explica, pentru cei dispuși să asculte, de ce NU s-a modificat soluția tehnică și de ce NU s-a afectat procedura de achiziții. Ca „elemente suport”, Dangă amintește HG nr. 907 din 29 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare și conținutul-cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fonduri publice care la art. 12 alin (1) spune: „(1) Proiectul tehnic de execuție constituie documentația prin care proiectantul dezvoltă, detaliază și, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opțiunea aprobată în cazul studiului de fezabilitate / documentației de avizare a lucrărilor de intervenții; componenta tehnologică a soluției tehnice poate fi definitivată ori adaptată tehnologiilor adecvate aplicabile pentru realizarea obiectivului de investiții, la faza de proiectare- proiect tehnic de execuție, în condițiile respectării indicatorilor tehnico-economici aprobați și a autorizației de construire/desființare”.

Apoi, Decizia CNSC din cazul podului Galați - Brăila (http://portal.cnsc.ro/sivadoc/download.aspx?docUID=MWJmODM2ODYtOWNhOC00MDNmLWFmZmQtNWNiNDg2MmZlNjZl&pdfa1=ZmFsc2U=&filename=Qk8yMDE3XzQxMTgucGRm&action=aW5saW5l) unde completul spune așa (pag. 85 din Decizie): „... pretenția autorității contractante de a nu fi făcute optimizări ale soluției din studiu în faza de ofertare este una firească,tocmai pentru a fi depuse oferte comparabile. Un alt aspect important este și acela că la acest moment, ofertanții nu au alte informații în afara celor publicate de autoritatea contractantă, deci orice soluție propusă de aceștia nu poate fi justificată temeinic. Ulterior, în etapa de proiectare, aceștia au la dispoziție timp și resurse pentru optimizarea soluției în acord cu autoritatea contractantă, deoarece lipsa acestui acord ar duce la neconformitatea ofertei. În acest sens, dispozițiile art. 12 alin. (1) din HG nr. 907/2016 stabilesc că ,,Proiectul tehnic de execuţie constituie documentaţia prin care proiectantul dezvoltă, detaliază şi, după caz, optimizează, prin propuneri tehnice, scenariul/opţiunea aprobat(ă) în cadrul studiului de fezabilitate/documentaţiei de avizare a lucrărilor de intervenţii’’. De altfel, chiar dispozițiile art. 23 din Legea nr. 10/1995 citate de contestatoare sunt în sprijinul celor de mai sus, în sensul că proiectanții răspunderea proiectului, textele respective nereferindu-se la ofertanți, obligațiile acestora fiind cele prevăzute în legislația specifică, respectiv art. Art. 123 alin. (1) din HG nr. 395/2016, care stabilește că ,,Ofertantul elaborează oferta în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire’’, nefiind nicăieri în legislație vreo prevedere în sensul că fiecare ofertant își reinventează propria documentație de atribuire. De asemenea, procedura în analiză este o licitație deschisă pentru proiectare și lucrări, în condiții acceptate la nivel mondial, conform regulilor FIDIC Cartea Galbenă, și nu un concurs de soluții în care fiecare ofertant să vină cu concepția sa proprie.

În același timp, este nereală susținerea contestatoarei s-ar impune o tehnologie sau elemente constructive este falsă, în studiul de fezabilitate fiind prezentate scenarii/opțiuni tehnico-economice și nu tehnologii de execuție. În același timp, și afirmația că ,,dacă s-ar lua în considerare faptul că în etapa de ofertare nu este permisă în niciun fel modificarea soluţiei tehnice, devine redundantă întocmirea unei oferte tehnice, întrucât potenţialii ofertanţi îşi pot pur şi simplu asuma execuţia proiectului pus la dispoziţie de către autoritatea contractantă prin intermediul unei declaraţii’’ nu are nimic în comun cu situația prezentei proceduri, mai cu seamă că nu există un proiect, realizarea proiectului fiind parte din obiectul procedurii, existând doar studiul de fezabilitate și documentele anexă”.

„Eu cred că pentru toți cei de bună credință sunt relevante aceste informații. În același timp îmi este greu să înțeleg îndârjirea cu care se încearcă, de aici, de la Iași, blocarea acestui proiect cu ORICE preț, chiar și dacă prețul ar fi pierderea finanțării. Lupta politică nu poate justifica aceste demersuri.

Dacă ar fi fost doar dl. senator MP implicat aș fi spus să avem răbdare să dispară din scena politică locală și ultimul dinozaur (MP) dar prezența domnului prefect și a dlui secretar de stat de la Mediu, în zi lucrătoare la sediu de partid pentru a susține și ei blocarea proiectului mă face să fiu mai pesimist.

Am încredere, în schimb, că ieșenii înțeleg mai multe decât cred pesediștii și mai am încredere că autoritățile competente vor evalua corect situația de față, dacă vor găsi de cuviință că este necesară vreo verificare.

PS. Între timp ISC a efectuat controlul în urma auto-sesizării și a constatat că totul e în regulă. Și au verficat și la Potângerni (Axa 1) unde-i chema MP și și acolo au constatat că totul e OK”, susține Maarius Dangă, vicepreședintele Consiliului Județean Iași.

Marian CAZACU